Până și cel mai liniștit și calm copil are momentele lui de energie maximă, în care, dacă nu are un spațiu mai larg pentru a se manifesta, începe să alerge prin casă, să vorbească mult, să cânte, să strige… Și vocea ta încercând să-l calmezi nici măcar nu se aude de atâta zgomot…
Îți sună cunoscut? În acest caz, vrei să știi ce poți face în această situație. Părinții care au încercat să ridice vocea nu au ajuns la rezultate bune, deoarece, contrar așteptărilor, copilul nu se calmează dacă strigi la el, ci dimpotrivă, se agită, poate începe să plângă. Iar părintele simte că autoritatea sa are de suferit și se îndârjește și mai mult să-i arate copilului cine face regulile în casă. Și așa se ajunge la conflict.
Cum putem preveni asemenea situații? Specialiștii în parenting vin cu o abordare mai calmă a lucrurilor. Când copilul este foarte agitat și aleargă fără vreun sens anume prin casă fără să te audă, prinde-l, îmbrățișează-l și, cu o voce calmă și liniștită, pe un ton scăzut, propune-i să vă jucați.
Citește și:
Copilul e nervos și agitat? Tehnici de lucru pentru părinți, de la Oana Moraru
Când copilul își roade unghiile. Cum să-l dezobișnuiești de acest obicei urât
Cel mai probabil, cel mic va fi de acord, moment în care scoți asul din mânecă!
Astăzi, îți propunem nu unul, ci 20 de ași pe care să-i poți scoate din mânecă atunci când vrei să liniștești copilul:
1. Dacă e vorba de un copil mic, roagă-l să-ți spună cum face vaca, broasca, cocoșul, câinele, oaia etc. Sau roagă-l să-ți arate nasul, gura, urechile, mâinile, picioarele etc. Pe un copil mai mare îl poți ruga să numere de la 1 la 20 și de la 20 la 1.
2. Jocul „Zi-Noapte”. Când spui „Zi”, copilul se mișcă, sare, se joacă. Apoi, când spui „Noapte”, se preface că doarme. Sau, micuțul își poate imagina că este un șoarece și că trebuie să se ascundă atunci când îi spui „Vine pisica!”
3. Un joc derivat din cel de mai sus este atunci când, la comandă adultului, copilul trece de la mișcări bruște, normale, la mișcări lente și la vorbitul în șoaptă.
4. Ia telecomanda și spune-i când faci mai tare și când faci mai încet. Copilul trebuie să vorbească și el mai tare sau mai încet.
5. Roagă-l pe copil să-și imagineze că este un tigru plecat la vânătoare, care trebuie să stea nemișcat mult timp în așteptare, apoi să sară brusc pentru a prinde prada. Sau vă puteți imagina că prin încăpere zboară fluturași pe care, pentru a-i prinde, trebuie să va mișcați lent și în liniște. Găsește un motiv de joacă sub plapumă și ascundeți-vă acolo.
6. Îl rogi pe cel mic să-și imagineze că este o balenă. După ce trage aer în piept și înoată la adâncime, balena poate face ceea ce-i spune adultul: să înoate până la diferite „corăbii” sau să caute ceva „pe fundul mării”.
Citește și:
„Încetează! Că imediat vine tata și…” cu efectele sale nebănuite
3 moduri să previi comportamentul negativ al copilului + Soluția de avarie
7. Roagă copilul să închidă ochii. Dacă este de acord, leagă-i ochii cu o eșarfă și roagă-l să stea nemișcat, în așteptarea unui anumit semnal, cum ar fi al treilea sunet al clopoțelului, după care poate să se miște. Tot stând cu ochii închiși, îl poți ruga să facă diferite lucruri: să construiască un turnuleț, să pună mașinuța pe pervaz sau să adune cuburile de pe covor.
8. Roagă-l pe copil să facă o mișcare complicată care necesită concentrare, cum ar fi să urmărească cu degetul un labirint sau să ducă mașina legată cu o ață printre două obiecte apropiate etc.
9. Propune-i exerciții în care se încordează și se relaxează consecutiv. De exemplu, să ridicați ceva greu, apoi să va așezați și să vă relaxați. Sau să vă imaginați că mâinile sunt niște fulgi care plutesc în aer, după care luați zăpada de jos și faceți bulgări de zăpadă.
10. Adultul spune un cuvânt. Copilul trebuie să-l repete mai tare decât el. Apoi trebuie să-l repete mai încet decât adultul.
