5 jocuri care îi ajută pe copii să scape de frica de întuneric

Copiii au diverse frici, însă frica de întuneric este cea mai des întâlnită.

Teama de întuneric apare, de regulă, undeva între 3 și 6 ani și dispare cu timpul. În funcție de experiențele prin care trece copilul și de modul în care adulții din viața lui abordează chestiunea, această frică poate dispărea mai repede sau poate dura mai mulți ani.

Desigur, ca părinți, ne dorim să avem copii încrezători și curajoși, fără frici, cu atât mai mult fără atât de banala teamă de întuneric. În acest articol, vei descoperi 5 jocuri care s-au dovedit utile în a reduce treptat teama de întuneric a copiilor.

Cauzele pentru care apare această frică nu sunt încă pe deplin cunoscute. Diferite studii au relevat diferite cauze: de la teama de abandon sau teama de pericolele ce se pot ascunde în întuneric până la frica transmisă la nivel genetic de strămoșii noștri care au avut contact cu animale periculoase venind din întuneric.

Cert este că pentru unii copii este suficient să audă vocea părintelui pentru a se liniști și această frică dispare în scurt timp, în timp ce alți copii au nevoie de ani de zile pentru a o depăși.

Citește și:

Ce înseamnă educație emoțională sănătoasă? 9 abilități emoționale de care au nevoie copiii

Psihologul Gáspár György: „Când le oglindim emoțiile și le validăm experiența, copiii își găsesc forța de-a înfrunta greutățile”

Descoperă 5 jocuri amuzante cu ajutorul cărora îți poți ajuta copilul să reducă sau chiar să scape de teama de întuneric

 

1. Călătorii rătăciți

Jocul se desfășoară într-o cameră cu lumina stinsă și cu o ușă întredeschisă pentru a asigura o minimă luminozitate. Ne imaginăm că suntem doi (sau mai mulți) cercetători care s-au rătăcit în munți, în junglă, în pădure etc., afară s-a înnoptat și trebuie să pregătim locul de campare pe întuneric.

Așadar, iată ce aveți de făcut împreună:

  • Să montați un cort (folosind scaune, cearșafuri, pături și perne)
  • Să adunați lemne și să faceți focul, în ciuda frigului
  • Să pregătiți cina și să faceți curățenie după voi (Sunt animale sălbatice în jur și nu vreți să fie atrase de resturile de mâncare!)
  • Să vă culcați în cort, asigurându-vă că nimeni din afară nu poate pătrunde în cort

Atunci când copiii sunt ocupați cu lucruri interesante, întunericul nu mai pare atât de groaznic. Între timp, ochii se obișnuiesc repede cu el. E posibil ca, odată stimulată fantezia, copilul să vină cu noi idei: un anumit animal se va apropia de cort sau va începe o furtună. Nu-l opri, ci gândiți-vă împreună cum puteți face față provocărilor care apar.

 

2. Lumina din întuneric

În prezent, pe piață se găsesc multe jucării cu lumini care creează o atmosferă specială atunci când sunt explorate pe întuneric.

Iată câteva idei:

  • Lampa de veghe rotativă cu steluțe, diferite culori, disponibilă pe eMag

    Imaginează-ți, de exemplu, cum arată să folosești o sabie laser cu lumina stinsă. Sau cum arată un duel cu două săbii de culori diferite?

  • Bețele luminoase de diferite culori pot fi folosite pentru a dansa cu ele într-o petrecere cu lumina stinsă. Poți filma momentul pentru a viziona apoi împreună filmulețul.
  • O lanternă obișnuită poate fi o mare sursă de distracție pentru copil.
  • O lampă de veghe cu proiector de steluțe sau alte imagini drăguțe poate să captiveze copilul zeci de minute.
  • Orice altă jucărie luminoasă merită explorată și pe întuneric

Citește și:

Când sunt ineficiente activitățile de recunoaștere a emoțiilor

Cum emoțiile pot afecta sănătatea. 4 sfaturi de la psiholog pentru a face față somatizării

3. Ursulețul s-a speriat

Construiește o poveste în care jucăria preferată a copilului tău este personajul principal. După ce mama lui l-a culcat, din spatele perdelei a apărut un monstru. Pentru acest rol ia o altă jucărie inofensivă, prezentând monstrul ca fiind amuzant, vorbind neclar, mergând ciudat etc. Ursulețul s-a speriat și s-a ascuns sub pătură. Apoi, s-a ițit un pic și a văzut că acel monstru nu era deloc groaznic. Iar când a aprins lumina, a văzut că era prietenul său, cățelușul de pluș, care se pare că s-a încurcat în ceva și s-a împiedicat, nereușind să mai meargă și să vorbească bine.

 

4. Povestea teribil de amuzantă despre grozăviile din întuneric

Inventează această poveste împreună cu copilul, în timp ce îl ții în brațe, stând în pat. Astfel, copilul se va simți în siguranță și în confort și va avea destul curaj pentru o asemenea poveste.

Creați povestea spunând fiecare câte o propoziție sau câte o scenă. Începutul este acesta: „A fost odată ca niciodată, într-o cameră întunecoasă…” Povestea poate conține balauri, fantome, monștri din mituri și basme, dar și câteva personaje moderne (vânzătorul de smartphone-uri, motociclistul, vlogger-ul milionar etc.). Acest lucru vă va ajuta să veniți cu multe răsturnări ridicole ale situațiilor. Și, atunci când e amuzant, nu mai este atât de înfricoșător.

 

5. Teatru de umbre

Îmi aduc aminte de momentele în care bunicii ne arătau tot felul de animale din umbrele mâinilor lor reflectate pe perete, la lumina unei lumânări.

Poți duce acest joc simplu la un alt nivel folosind muzică, inventând personaje, desenându-le și decupându-le. Te poți aștepta ca cel mic să adore această activitate și să dorească să participe și el în spatele cortinei sau chiar să-și creeze propriul spectacol de umbre.

În acest caz, întunericul este o condiție necesară pentru ca spectacolul să aibă loc, devenind, astfel, prietenos.

Citește și:

Psihologul Diana Stănculeanu prezintă simptomele tulburărilor emoționale la copii și adolescenți

Vrei să ai mai multă răbdare cu copilul? 5 întrebări ca să descoperi tiparul emoțional care menține furia

Făcând aceste activități cu copilul, îl vei ajuta să-și reducă frica de întuneric.

Ce mai poți face este să discuți cu el despre această frică. Poți să-i povestești despre experiența ta cu teama de întuneric: la ce vârstă s-a manifestat și ce te-a ajutat s-o gestionezi.

De asemenea, poți să citești cărți pentru copii despre gestionarea fricii de întuneric și să urmăriți împreună desene animate care abordează acest subiect.

Să nu uităm că întunericul poate fi și desenat, iar desenul este o formă de exprimare fizică a trăirilor emoționale. Așadar, roagă copilul să deseneze întunericul și frica de întuneric. Întreabă-l cine trăiește în întuneric? Și ce poate fi frumos, interesant sau necesar în întuneric?

Pas cu pas, făcând asemenea activități și discutând cu copilul, îl vei ajuta să-și reducă și apoi să elimine de tot frica de întuneric.

Care dintre soluții ți-a plăcut? Dacă știi alte idei eficiente, te invit să le scrii într-un comentariu.

Citește și:

Când copilul NU este puternic emoțional, deși pare să fie

Traumele din copilăria Prințului Harry. Tot tirajul cărții sale, epuizat în prima zi de la lansare

 

Dacă dorești să afli mai multe despre cum îți poți ajuta copilul/copiii să-și calmeze emoțiile dificile, te invit să descarci un scurt ghid pdf de o pagină abonându-te la newsletterul nostru:

GHID DE CALMARE A EMOȚIILOR COPIILOR

La final, îți las câteva idei de cărți create special pentru a ajuta copiii să scape de frica de întuneric:

 

1. „Bufnița care se temea de întuneric” de Jill Tomlinson

Buf, un pui de bufniță de hambar, e asemenea oricărui alt pui de bufniță, mai puțin într-o privință: îi este foarte frică de întuneric. „Întunericul e urât”, spune el, refuzând să meargă la vânătoare cu părinții săi.

Trecând prin câteva aventuri, Buf descoperă că întunericul poate fi în multe alte feluri pozitive si că trebuie mai întâi să cunoști un lucru înainte de a decide dacă e urât sau nu.

Pline de umor și învățăminte, cărțile cu animale ale lui Jill Tomlinson sunt apreciate în întreaga lume de decenii întregi, de copii care vor să se cuibărească într-o poveste bună.

 

2. „Nu mi-e frică de întuneric” de Helena Harastova

Copilului îi e frică de întuneric? Ei bine, autoarea promite că n-o să îi mai fie după ce va citi această carte.

E miezul nopții, și un zgomot îl trezește pe Radu din somn. Cine e oare în camera lui? Vreo făptură de speriat? Sau sunt numai jucăriile?..

„Nu mi-e frică de întuneric” este o metodă originală de a-i ajuta pe copii să-și gestioneze temerile.

 

3. „Nu mi-e frică de întuneric” de Ulrike Motschiunig și Nina Dulleck

Este o carte adorabilă care îi învață pe copiii de peste 3 ani ce înseamnă curajul și îi ajută să-și învingă temerile.

Vulpiței Nola nu-i mai place să intre în pădure în întuneric, deoarece stejarul bătrân capătă o înfățișare înfricoșătoare noaptea. Faptul că prietenul său, bursucul Pati, râde de ea doar înrăutățește lucrurile. Din fericire, cu ajutorul mamei, Nola își dă seama că nu trebuie să se rușineze atunci când îi este frică, iar clănțănitul dinților și curajul sunt lucruri foarte apropiate. Descoperă prin ce trece Nola și cum găsește rezolvarea problemei ei.

 

4. „Creștem cu ștrumfii. Ștrumful căruia îi era frică de întuneric” de Falzar Culliford și Thierry Culliford

Ștrumful fricos nu reușește să adoarmă, deoarece îi este foarte teamă de întuneric. În plus, nu lasă pe nimeni din sat să doarmă! Trebuie găsită o soluție! Din fericire, ceilalți ștrumfi au o mulțime de idei interesante.

O bandă desenată care îi ajută pe copii să-și depășească fricile.

Cartea conține și un dosar educativ pentru comunicarea cu copilul scris de Diane Drory, psiholog și psihanalistă specializată în tulburările din copilăria mică.

 

5. „Învinge frica de întuneric” de Catherine Dolto și Colline Faure-Poiree

Această carte cu ilustrații interesante își propune să-i ajute pe copiii de peste 3 ani să-și înțeleagă frica de întuneric și să descopere că noaptea se întâmplă și lucruri frumoase.

Cartea este scrisă la persoana întâia singular, naratorul fiind copilul care citește. Trecerea de la veghe la somn nu este întotdeauna ușoară. Pot exista multe motive pentru a dormi prost sau pentru teama de a adormi. Cartea abordează situații din viața reală care îi permit copilului să se proiecteze singur: când cade noaptea, totul se schimba, umbrele de pe perete sunt distorsionate de imaginație și nu mai recunoaște lucrurile din cameră. Pe de alta parte, sunt sunetele casei care îl liniștesc, adulții care îl ascultă și îl mângâie, noaptea și frumosul cer înstelat… totul este acolo pentru a deschide dialogul.

 

6. „Nu mi-e (foarte) frică de întuneric” de Anna Milbourne și Daniel Rieley

Scrisă din perspectiva unui copil care se teme de întuneric, cartea aduce argumentele perfecte pentru ca cei mici să-și înlăture neliniștile și spaimele, descoperind în același timp farmecul și misterul nopții. Pentru că, dacă n-ar mai fi noapte și n-ar mai veni întunericul, cum am mai putea vedea vreodată stelele?

Întunericul poate fi înfricoșător, dar poate să-ți dezvăluie și multe lucruri interesante. Trebuie doar să știi cum să-l privești.

 

Sursa foto: Tadeusz Lakota, Unsplash

 

Articole similare

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

INTRĂ ÎN COMUNITATE

117,367FaniÎmi place
155CititoriConectați-vă
0AbonațiAbonați-vă

Ultimele articole