Copilul face lucrurile importante doar când e forțat? 8 idei care te vor ajuta să educi un copil responsabil și motivat

Educația înseamnă, în numeroase familii, să-ți împingi copilul de la spate să facă anumite lucruri. Fie că este vorba despre lucrurile pe care copilul trebuie să le facă acasă, precum respectarea anumitor reguli și limite, rutina cotidiană etc., sau despre cele care țin de școală, în cele mai multe situații, alții iau decizii în locul copilului, deși aceste decizii îl vizează în mod direct.

„Fă așa, pentru că așa trebuie” este un principiu prezent pe larg în sistemul de învățământ, dar și în multe familii din România. Poate că și tu ai auzit acest lucru, spus direct sau comunicat indirect, în copilăria ta, acasă sau la școală.

Noi, părinții din ziua de astăzi, reprezentăm o generație care a fost crescută, educată și bine pregătită să execute ordinele altora. Și, pentru că am fost, în general, motivați din exterior, mulți dintre noi au nevoie și acum de cineva care să ne împingă de la spate. Mulți dintre noi facem lucruri frumoase și ne organizăm cel mai eficient atunci când suntem amenințați sau când ni se promite o recompensă care să merite efortul. Iar dacă nu are cine să ne împingă de la spate, oricum o facem noi: ne inducem frică, ne certăm, ne criticăm, aplicându-ne, astfel șutul în fund care să ne determine să mai facem un pas.

Citește și:

Un copil controlat nu poate fi un copil responsabil. 5 moduri de a educa responsabilitatea

Psiholog Petronela Rotar: Dacă mama nu se conectează la copil și nu-i îndeplinește nevoile, cel mic învață că lumea e un loc înspăimîntător, în care nevoile sale nu contează

Motivul pentru care copiii nu sunt organizați și nu luptă pentru dorințele lor

Desigur, nota 2 pe care o pune profesorul, țipetele și jignirile acestuia, sau amenințarea cu bătaia sau cu pierderea unor beneficii precum desertul, o jucărie promisă sau cadourile de la Moș Crăciun, la fel ca promisiunea unor beneficii, – reprezintă niște stimulente reale. Însă niciunul dintre ele nu reprezintă un stimulent intrinsec care să întărească voința, abilitatea copilului de a face alegeri bune sau responsabilitatea lui, ceea ce l-ar ajuta să se organizeze eficient.

Dimpotrivă, copilul face ceea ce i se cere, fără niciun entuziasm, cu gândul fie la propria-i suferință pe care vrea s-o evite, fie la bucuria pe care o va avea când va fi recompensat.

De altfel, foarte mulți părinți suferă din cauza faptului că ai lor copii nu sunt organizați și nu luptă pentru dorințele lor. În realitate, copiii care au fost forțați de mici să facă lucrurile care i-au spus părinții că trebuie făcute, chiar dacă nu și le-au dorit și nu și le-au asumat, fără să aibă posibilitatea de a alege, nici măcar nu știu ce le place, ce își doresc, ce înseamnă voința și responsabilitatea și ce presupune o organizare eficientă.

Însă, pentru a reuși în viața reală, pentru a face lucruri importante și pentru a se afirma, o persoană are nevoie să știe nu numai să execute ordine, ci și să gândească, să aibă inițiativă, să găsească soluții creative la provocări, să facă alegeri. Are nevoie să faca eforturi de voință, are nevoie să poată face nu doar lucruri ușoare, ci și dificile, care necesită timp, muncă și implicare, are nevoie să se poată organiza singură, să respecte termene limită și să-și împartă volumul de muncă și presiunea astfel încât să termine sarcina la timp, fără a ajunge la extenuare. 

Chiar dacă își doresc să-și educe copiii în acest spirit, mulți dintre părinți nu fac decât să-i învețe să fie motivați din exterior, prin ordine, amenințări, pedepse sau, la polul opus, prin recompense. Într-un cuvânt, prin condiționare externă.

Citește și:

Cum se construiește motivația școlară, pe vârste. Sfaturi de la Oana Moraru

Limbajul respingerii sau limbajul acceptării? 6 exemple cum poți reacționa când copilul refuză să facă ce îi ceri

În calitate de părinți, avem nevoie să știm care sunt acțiunile noastre care, în timp, distrug voința și motivația intrinsecă a copilului:

  • Controlul prea strict, excesiv
  • Asumarea responsabilității pentru acțiunile copilului
  • Acuzațiile, care îi induc copilului vinovăție
  • Privarea copilului de posibilitatea de a-și exprima dorințele și opinia
  • Privarea copilului de șansa de a face alegeri potrivite vârstei, privându-l astfel de oportunitatea de a-și asuma responsabilitatea
  • Obligarea copilului de a face lucruri pe care nu vrea și pe care refuză să le facă, fără a avea motive temeinice pentru asta precum sănătatea sau siguranța
  • Amenințările
  • Pedepsele
  • Recompensele

Copilul educat de un părinte care face aceste lucruri se va baza pe deciziile părintelui mulți ani, poate chiar toată viața, suferind din cauza faptului că nu poate lua singur decizii importante și așteptând să fie împins de la spate și motivat din exterior, de dorit de alte persoane.

Pentru a-și face bine treaba, aceste persoane au nevoie de șefi nervoși, de zile de muncă de 8 ore, de soții cicălitoare, de concedii scurte, ca să nu se relaxeze prea mult, de boli sau de diete care să le motiveze. Pentru că le lipsește motivația interioară.

Privește în jurul tău. Vei vedea foarte multe persoane care visează să aibă propria lor afacere, propriul lor proiect, visează să slăbească, să renunțe la fumat sau să facă sport regulat. Totuși, prea puține dintre ele chiar reușesc să-și realizeze dorințele.

Citește și:

6 moduri de a-i ajuta pe copii să fie responsabili fără să se simtă vinovați

Lista scurtă de 5 cărți de parenting pe care merită să le citești

Ce putem face pentru a crește copii responsabili, motivați și cu o voință puternică

Bazele personalității adultului sunt puse în copilărie, de către părinți și ceilalți îngrijitori implicați îndeaproape în procesul de educație. Dacă îți dorești să educi un copil responsabil și motivat, pregătit să răspundă într-un mod adecvat provocărilor vieții, asigură-te, în primul rând, că nu faci greșelile prezentate mai sus. 

Apoi, iată câteva lucruri concrete pe care le poți face pentru a educa un copil independent și puternic:

 

1. Acceptă-l pe copil așa cum este

Orice persoană are nevoie, înainte de toate, să se simtă acceptată și iubită așa cum este, cu calitățile și defectele sale. Cu atât mai mult că primul pas pentru orice schimbare este acceptarea stării de fapt. Un copil care se simte acceptat pe deplin este mai deschis și mai cooperant, părintele putând comunica mai ușor cu el.

 

2. Oferă-i posibilitatea să facă alegeri

Ești părinte și poți decide ce opțiuni să-i oferi. Însă, este important ca cel mic, încă de la o vârstă fragedă, să se obișnuiască să ia decizii potrivite vârstei și să își asume consecințele reale ale propriilor decizii. Astfel, pas cu pas, micuțul își va dezvolta abilitatea de a face alegeri potrivite vârstei și de a-și asuma responsabilitatea pentru ele. Oamenii învață din propria lor experiență. Oferă-i posibilitatea să adune experiență și să învețe din ea.

Citește și:

De ce adolescenții își sfidează părinții și vor să facă doar ce au chef? 8 soluții de la psihologul Diana Stănculeanu pentru părinții de adolescenți

Nevoia „negativă” vs. nevoia „pozitivă”. Cum să formulăm cerințele astfel încât copiii să ne asculte

3. Pune-i întrebări

Dacă vei vorbi mai puțin și îți vei asculta mai mult copilul, îl vei cunoaște mai bine. Asta te va ajuta să găsești cele mai bune moduri de a-i transmite lucrurile pe care ai senzația că nu le aude ori de cate ori i le-ai spune. Mai mult decât atât, întrebările deschise, adresate cu empatie, îl vor ajuta pe copil să-și găsească singur soluții la provocările cu care se confruntă.

 

4. Susține-l în ceea ce face

Chiar dacă nu ești de acord cu alegerile copilului și îi explici argumentele tale, fii alături de el orice ar face. Desigur, situațiile care îi pun în pericol viața sau sănătatea reprezintă excepții de la această regulă. Este, însă, mai important să-ți susții copilul decât punctul de vedere.

 

5. Oferă-i ajutor atunci când ți-l cere

Atunci când copilul are nevoie de ajutor, ți-l va cere. Ideal ar fi să nu intervii în chestiunile pentru care copilul nu îți solicită ajutorul. Și să i-l acorzi atunci când ți-l solicită.

Citește și:

“Nu ai niciun pic de răbdare!” 7 moduri simple de a educa răbdarea la copii

“Copiii crescuți cu parenting modern vor fi victime ale societății”. Cum dorința de a crește copii puternici îi face, de fapt, slabi

6. Observă emoțiile copilului

Chiar dacă ne-am obișnuit să ne raportăm la situații dintr-o perspectivă rațională, deciziile și reacțiile oamenilor sunt întotdeauna emoționale. Mai mult, emoțiile dificile profunde și prelungite pot genera boli fizice prin somatizare. Din aceste motive, observă în permanență emoțiile copilului și ajută-l să vorbească despre ele și să le exteriorizeze. Fii alături de el pentru a-l asculta atunci când are nevoie să se descarce și pentru a-i conține trăirile. De asemenea, e foarte importanta ca, în asemenea momente, să te abții de la tentația de a-l judeca și de a-i spune cum trebuie să gândească sau ce ar trebui să facă.

 

7. Redu nevoia de control și permite-i copilului să-și asume responsabilitatea

Ai încredere în copilul tău. I-ai spus regulile de atâtea ori, încât poți fi convins/ă că le știe pe dinafară. Acum, este momentul să faci un pas în spate și să ai încredere în el, dacă îți dorești ca el să aibă încredere în sine în viața de adult. Chiar dacă greșește astăzi, sau merge la școala cu tema imperfectă sau chiar nefăcută, permite-i să vadă ce se întâmplă, lasă-l să se lupte cu profesorul, cu școala, cu propriile responsabilități, nu cu tine.

 

8. Fii susținătorul copilului tău, nu dușmanul lui

În foarte multe relații părinte-copil există un război, mocnit sau pe față, cu „bombardamente” zilnice. Acești copii se simt foarte singuri și neajutorați. În cazul în care s-ar confrunta cu vreo problemă majoră, părinții sunt ultimii cărora le-ar spune despre asta. Încrederea este redusă la minim, căci nu poți avea încredere în dușmanul tău, nu-i așa? Poți alege în orice moment să te apropii de copilul tău prin acceptare, empatie și non-judecată.

Citește și:

Copilul greșește și criticile nu ajută? Cu ce să înlocuiești critica pentru a-i schimba comportamentul

Cele 9 emoții care îi îmbolnăvesc pe copii. Cum îți ajuți copilul să le facă față

Poți decide oricând să aplici aceste 8 idei pe care le-am prezentat, chiar dacă nu observi ca, în prezent, să fie probleme mari în familia ta. Aceste atitudini îți vor schimba modul în care te raportezi la copil și vor face ca relația dintre tine și el să fie mai puternică și mai profundă.

Un copil care are ocazia să facă alegeri, care știe că ceea ce alege să facă are anumite consecințe naturale și care știe că are, în părinții lui, niște susținători va ști ce își dorește și cum să lupte pentru visele sale, cu resursele pe care le are.

Citește și:

Ce înseamnă educație emoțională sănătoasă? 9 abilități emoționale de care au nevoie copiii

Oana Moraru: „Nu e niciodată vina copilului dacă este foarte neascultător”

De ce copilul are întotdeauna dreptate

 

Sursa foto: Annie Spratt, Unsplash

 

Vrei să afli ce fel de părinte ești?

Abonează-te gratuit la newsletterul nostru și primești pe email un exercițiu pentru a descoperi ce fel de părinte ești. PLUS articole exclusive, soluții la provocările tale și invitații la evenimente gratuite de parenting!

    Avem grijă de datele tale personale! Te poți dezabona oricând.

    Articole similare

    LĂSAȚI UN MESAJ

    Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
    Introduceți aici numele dvs.

    INTRĂ ÎN COMUNITATE

    121,280FaniÎmi place
    295CititoriConectați-vă
    0AbonațiAbonați-vă

    Ultimele articole