Când copilul NU este puternic emoțional, deși pare să fie

Din ce în ce mai multe persoane au aflat, în ultimii ani, că abilitatea fără de care succesul în lumea de astăzi nu e posibil este inteligența emoțională (EQ). Astfel, tot mai mulți părinți își doresc să educe la copiii lor abilitatea de a-și gestiona eficient emoțiile. Din ce în ce mai mulți părinți își doresc pentru copiii lor să fie puternici emoțional.

Însă, în această dorință a părinților, noile cunoștințe despre inteligența emoțională se împletesc cu vechile credințe despre ce presupune a fi puternic emoțional.

Decenii la rând, emoțiile au fost considerate punctul slab al oamenilor. Manifestarea emoțiilor a fost considerată, – și încă este, în multe familii, – o slăbiciune.

La polul opus, reprimarea emoțiilor, urmarea deciziilor raționale în defavoarea celor emoționale au fost considerate o dovadă de putere interioară.

Și, dacă fetele și femeile nu erau judecate atât de aspru pentru manifestarea emoțiilor, pentru băieți și bărbați era, de multe ori, o rușine să-și exprime emoțiile. Însă chiar și fetele și femeile, considerate mai emotive prin natura lor, dacă doreau să fie considerate puternice, trebuiau să-și înfrângă emoțiile, să și le reprime.

Ceea ce nu știau oamenii era că reprimarea emoțiilor avea efecte negative puternice asupra psihicului, asupra comportamentului, în plan emoțional și, în consecință, chiar și în plan fizic, ducând la apariția a numeroase boli.

Un copil puternic emoțional NU este cel care:

  • nu plânge când s-a lovit
  • nu își exprimă furia
  • nu pare afectat când are conflicte cu prietenii
  • este mereu zâmbitor și fericit
  • face tot posibilul ca părintele lui să se simtă mai bine

Un copil puternic emoțional NU este cel care pune capac peste emoțiile dificile și învață să nu le mai simtă, ci cel care, cu ajutorul părinților, își acceptă propriile emoții și învață să și le gestioneze.

Un copil puternic emoțional NU este cel care învață să poarte o mască în fața părinților, a societății, ci cel care învață, sub ghidarea părinților, să fie autentic și să-și găsească locul potrivit în familie, în societate și în lume.

Un copil puternic emoțional NU este cel care își asumă responsabilitatea pentru disconfortul emoțional al părinților lui, ci cel care este învățat de către adulții de lângă el că fiecare persoană este responsabilă de propriile emoții, de propriile stări și de propriile acțiuni.

Atunci când copilul se simte abandonat de către adulții care îl îngrijesc în fața emoțiilor dificile pe care le simte și este pus în situația de a se descurca singur cu ele, deși nu are încă abilitățile potrivite, de cele mai multe ori, apare trauma.

Iar un copil traumatizat și rănit nu este un copil puternic emoțional, ci un copil care are mare nevoie de ajutor pentru a-și vindeca rănile emoționale și pentru a învăța să trăiască în pace cu propriile sale emoții. Abia apoi dobândește capacitatea, pregătirea și abilitatea de a susține alte persoane de lângă el.

Sursa foto: Pixabay

Articole similare

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

INTRĂ ÎN COMUNITATE

115,959FaniÎmi place
140CititoriConectați-vă
0AbonațiAbonați-vă

Ultimele articole