Numeroși părinți consideră că rușinea este o stare importantă pe care trebuie să o simtă copilul pentru a fi o persoană bună, cu un nivel de conștiință ridicat, dornic să-și recunoască greșelile și să și le corecteze.
Totuși, această stare este devastatoare, susține Sharon Salzberg, autoare americană și cofondatoare a Insight Meditation Society, în dialog cu medicul și cunoscutul autor canadian de origine maghiară Gabor Maté.
Într-un dialog care face parte din ziua a doua a Summitului gratuit „Living an Authentic Life” („Cum să trăiești o viață autentică”), Gabor Maté aduce mai multe explicații menite să schimbe mentalitatea părinților, educatorilor și cadrelor didactice care încă mai cred că rușinea este favorabilă învățării.
Creierul plin cu rușine nu poate să învețe
Explicațiile specialistului canadian în traumă și dependențe au venit după ce Sharon Salzberg a expus ideea următoare: „Creierul plin cu rușine nu poate să învețe”.
Citește și:
Gabor Maté: Cele 2 gânduri traumatizante ale copilului mic când părintele nu-i satisface nevoile
Copilul simte frică și nesiguranță? De ce mesajul “Ești în siguranță” nu ajunge la copil
Iată ce spune referitor la acest lucru Gabor Maté:
„Ce se întâmplă de fapt în starea de rușine este că intrăm într-o stare de blocaj neurologic total. Aceasta nu este o stare în care creierul poate să învețe. Pentru ca să poată învăța, creierul trebuie să fie în ceea ce numește psihologul Stephen Porges modul de angajament social, care provine dintr-un set complet diferit de centri nervoși din trunchiul cerebral și evocă un set complet diferit de circuite în cortexul prefrontal.”
Dr. Stephen Porges a descoperit un nou model al funcționării sistemului nervos autonom prin teoria polivagală. Potrivit acestuia, ramura simpatică, cea care se activează pentru a acționa (pentru apărare – luptă sau fugi), a apărut, din punct de vedere evolutiv, după ramura dorsală. Ultima ramură apărută este ramura ventrală a sistemului nervos parasimpatic, asociată cu un sentiment de siguranță, angajament social și conectare cu ceilalți, specific mamiferelor.
Astfel, potrivit lui Stephen Porges, abia când apar semnalele de încredere și siguranță, sistemul nervos se poate relaxa și poate trece din modul de apărare de tip luptă sau fugi în modul de angajament social, conectându-se cu ceilalți și fiind deschis către învățare.
Citește și:
Droguri în școli. Gabor Maté: “Dependența este un răspuns la suferința traumei”. Care e soluția pe care o propune
Gáspár György: Să-i dăm copilului, atunci când îi este greu, o jucărie în loc de o îmbrățișare este nesănătos
Gabor Maté: „Școlile îi rușinează pe copii, apoi se așteaptă ca ei să învețe”
Potrivit lui Gabor Maté, persoana care simte rușine se află într-un blocaj real: „Este să-ți dorești să intri în pământ pentru că nu vrei să fii acolo. Este, în esență, o stare disociativă. Nu, nu există învățare în această stare.”
Starea disociativă înseamnă o stare în care persoana se deconectează de propriile sale gânduri, emoții, amintiri, de identitatea sa, de sine însăși.
„Dacă profesorii ar fi avut cel puțin o jumătate de oră de prezentare de informații pe tema aceasta, educația ar fi fost mult mai deschisă spre instruire. În schimb, atât de des, școlile îi rușinează pe copii, iar apoi se așteaptă ca ei să învețe”, mai spune specialistul în traumă și dependențe.
Citește și:
Psihologul Gáspár György: Rușinea pe care un adult o aruncă asupra copilului îl lovește în centrul ființei sale
Educația emoțională a copiilor: Principalele 3 blocaje ale părinților
Dr. Lindsay Gibson: Trăsăturile părinților imaturi emoțional. Cum sunt afectați copiii acestor părinți
Dacă dorești să afli informații suplimentare despre lucrările lui Gabor Maté și despre teoria polivagală, iată câteva recomandări de cărți:
„Ghidul teoriei polivagale” de Stephen W. Porges
În acest ghid introductiv dedicat principalelor teze ale Teoriei polivagale, Stephen Porges vorbește publicului larg, terapeuților clinicieni și oamenilor de știință despre importanța sentimentului de siguranță, o condiție prealabilă pentru a fi creativ, pentru a rezolva și implementa soluții la probleme dificile. În mod paradoxal, pentru a defini siguranța, cultura noastră ne presează să ne concentrăm asupra cuvintelor și a reprezentărilor cognitive și să minimizăm reacțiile și senzațiile corporale. Iar Stephen Porges ne arată că, în realitate, a te simți în siguranță este o reacție a corpului la mediul înconjurător.
Adevarata cheie în a înțelege Teoria polivagală constă în a conștientiza că oamenii au nevoie de alți oameni cu care să interacționeze pentru a supraviețui. Aspectul important este capacitatea de a interacționa reciproc, de a-și regla reciproc starea fiziologică și, în esență, de a crea relații care să le permită indivizilor să se simtă în siguranță.
„Pe tărâmul fantomelor înfometate. Prizonieri în lumea dependenței”, de Gabor Maté
În bestsellerul său, Dr. Gabor Mate ne introduce în lumea promiscuă, greu accesibilă a dependenței, în suburbiile lumii, printre dependenții de droguri. Prezentându-ne această lume, el ne arată că nu este vorba o condiție medicală ce poate fi tratată în clinici și spitale. De la formele sale mai benigne, dependențele comportamentale, la cele mai maligne, care cauzează ravagii în viața intimă și socială și în corp, dependența este mai degrabă un continuum, fiecare dintre noi căzându-i pradă sub diverse forme. Este rezultatul unei istorii de viață în care mediul a influențat genetica mai mult decât vrem să acceptăm ca societate. Împletind detalii din povestea personală cu poveștile pacienților săi și cu concluziile studiilor științifice din domeniul neurobiologiei adicției, Mate invită la compasiune, flexibilitate și acceptare. El ne vorbește despre durere, despre traumă, dar și despre puterea autenticității și a relației umane.
O lucrare de o luciditate extremă, în care atât specialiștii din domeniul sănătății mintale, cât și cei implicați la nivel social în politicile de sănătate vor descoperi multă inspirație. Familiile celor afectați de dependențe severe vor găsi multe răspunsuri edificatoare.
„Minți împrăștiate. Originile și vindecarea tulburării de deficit de atenție”, de Gabor Maté
În stilul său original, Gabor Mate ne apropie din nou de natura umană, ne face să ne simțim acasă în mintea și în corpul nostru și ne ajută să-i cunoaștem și să-i înțelegem pe cei afectați de tulburarea de deficit de atenție, cunoscută ca ADD și ADHD. Această carte este un ghid pentru părinți și pentru toți cei afectați, care a schimbat milioane de vieți. Cartea oferă informații despre originea și substratul neurofiziologic al tulburării, despre cum să creăm un mediu propice ameliorării și vindecării, despre tratamentul medicamentos și psihologic, despre adulții cu AD(H)D. Și ne dă speranță: tulburarea nu este o sentință pe viață. Este un deficit de dezvoltare. Și stă în puterea noastră să creștem și să ne ajutăm și copiii să o facă.
3. „Când corpul spune nu. Costul stresului ascuns”, de Gabor Maté
Această carte reprezintă un studiu aprofundat, revelator, plin de informații utile despre stres și influența lui asupra sănătății noastre psihice și fizice.
Nu există oameni care să nu fi trecut prin episoade de stres acut, fie el provocat de fenomene exterioare, fie produs din cauze interioare. Boala secolului al XXI-lea ne-a făcut pe toți să simțim măcar de câteva ori în viață că am ajuns la capătul puterilor, determinându-ne să luăm măsuri urgente pentru a restabili echilibrul. După câteva decenii de carieră medicală, în care a urmărit legătura dintre stres și boală, Gabor Mate a adunat laolaltă poveștile pacienților săi, le-a confruntat cu studiile clinice recente și a dezvăluit consecințele imediate, deseori ignorate, ale stresului de zi cu zi. Cartea este un semnal de alarmă și o pledoarie pentru medicina biopsihosocială, una dintre cele mai bune căi prin care ne putem elibera de această cumplită afecțiune a epocii noastre.
4. „Mitul normalității. Trauma, boala și vindecarea într-o cultură toxică”, de Gabor Maté
Acest volum semnat de Gabor Mate în colaborare cu fiul său, Daniel Mate, este o investigație revoluționară a surselor bolilor, o critică încurajatoare a modului în care societatea poate favoriza dezvoltarea afecțiunilor cronice, dar și o cale către sănătate și vindecare. Cartea tratează: tensiunea dintre atașament și autenticitate exprimată prin deconectarea de sine; amprenta traumei și a stresului cronic în societate; modurile în care ideea de normalitate a culturii occidentale moderne subminează bunăstarea și dezvoltarea; conexiunile dintre emoții și sistemul nervos si imunitar; aspectele profunde ale compasiunii și calea spre reconectare.
Sursa foto: Captură video Living an Authentic Life Summit
