În ultimii ani, se vorbește din ce ce în ce mai mult despre emoții și despre modul în care acestea ne influențează viața. După ce mult timp oamenii au încercat să-și controleze și să-și reprime emoțiile, din ce în ce mai multe persoane conștientizează că nu acestea sunt soluțiile pentru a avea o viață împlinită și că la starea dorită pot ajunge pe măsură ce își acceptă emoțiile, se simt împăcate cu ele, le procesează și apoi fac schimbări pe plan emoțional.
E important ca toți părinții să știe aceste lucruri pentru a învăța să-și autoregleze propriile emoții și, foarte important, pentru a-și ajuta copiii să-și cunoască viața emoțională, să-și accepte emoțiile și să învețe, treptat, cum să-și autoregleze și ei emoțiile.
După ce am crescut cu numeroase blocaje pe plan emoțional, foarte mulți părinți din generația noastră își doresc și și-au propus să-i crească pe copiii lor echilibrați emoțional. Și nu le putem asigura copiilor noștri echilibrul emoțional decât pe măsură ce fiecare dintre noi ne vindecăm rănile trecutului și depășim propriile noastre blocaje emoționale. Abia atunci vom reuși să facem loc în noi și să conținem emoțiile copiilor, astfel încât să-i ghidăm cu încredere către viitorul lor, către libertatea lor sufletească și către echilibrul emoțional.
Cum arată „cușca emoțională”
Oricât s-ar strădui, însă, sunt persoane cărora le este extrem de greu să iasă din blocajul emoțional în care se află. Este o stare de blocaj total, în care persoana nu mai este în stare să acționeze. Potrivit trainerului, coach-ului și terapeutului Grațian Sonu, atunci când o persoană simte frică, rușine și vinovăție, ea se află prinsă în „cușca emoțională”, aflându-se în blocaj total, motiv pentru care nu mai poate face nimic.
Atenție, așadar: atunci când copilul simte frică, rușine și vinovăție, el se afundă exact în combinația de emoții ce construiește „cușca emoțională” care îl ține pe loc, blocându-i accesul la resursele sale.
Frica
Frica este o emoție de mare ajutor în situațiile de pericol real, de exemplu, când suntem atacați de cineva sau când e nevoie să fugim de ceva ce ne pune siguranța sau viața în pericol.
Însă, atunci când este simțită frecvent, poate chiar zilnic, frica mobilizează toate resursele persoanei doar pentru supraviețuire, pentru a se proteja de pericole. Astfel, dezvoltarea, evoluția, învățarea, creativitatea sau imaginația ies din discuție.
Vinovăția
Vinovăția este o emoție toxică și blocantă, deși pare o emoție benefică. Este emoția care apare atunci când credem că am făcut ceva rău. Rolul pozitiv al vinovăției este să ajute persoana să se simtă bine în pielea ei, în ciuda lucrurilor negative pe care le-a făcut, din perspectiva sa. În realitate, vinovăția nu face decât ca acel comportament de care persoană este nemulțumită să se repete în continuare.
Rușinea
Dacă vinovăția se traduce în gânduri ca „Am făcut ceva rău”, rușinea se traduce prin „Sunt o persoană rea, defectă, inadecvată”. Cu alte cuvinte, dacă vinovăția se referă la acțiunile persoanei, rușinea lovește direct în identitatea sa.
Mulți dintre noi am fost rușinați de către părinții, educatorii și profesorii noștri și adulții și-au dorit să ne simțim vinovați. Cumva, știam că adulții ne vor accepta mai mult dacă ne vom simți vinovați și rușinați, ceea ce a susținut această tendință.
Calea spre fericire
În cadrul conferinței „Rațiune și Simțire”, Grațian Sonu a explicat că, în ciuda faptului că oamenii încep prin a se gândi la ce vor să obțină, așteptând rezultate, și că se întreabă ce au de făcut pentru a se simți bine și a fi fericiți, lucrurile nu funcționează așa, ci exact invers.
Adică, emoția stă la baza comportamentului și, în funcție de acea emoție, persoana se comportă într-un anumit mod, ceea ce determină rezultatele pe care le obține, după care trage anumite concluzii sub formă de gânduri și convingeri despre sine. Astfel, dacă te simți bine, faci lucrurile bine, ai rezultate bune și crezi lucruri bune despre ține, a explicat Grațian Sonu.
În calitate de părinte, e important să cunoști aceste lucruri și să-ți ferești copilul de a rămâne blocat în starea de frică, vinovăție sau rușine. Pentru aceasta, în primul rând, e nevoie să nu îi induci tu aceste emoții criticându-l, acuzându-l, amenințându-l sau pedepsindu-l. În al doilea rând, e nevoie să-l ajuți să proceseze aceste emoții când apar în interacțiunea cu alte persoane sau cu alte circumstanțe din viața lui.
În felul acesta, copilul tău va ști ce să facă atunci când simte emoții dificile precum frica, rușinea și vinovăția și nu va rămâne blocat în ele, fiind mereu deschis către creștere, evoluție, învățare și creativitate.
Citește și:
Creierul plin cu rușine nu poate învăța. Gabor Maté: „Școlile îi rușinează pe copii, apoi se așteaptă ca ei să învețe”
“Nu ești cuminte! Ai greșit!” Marius Simion: Vinovăția nu este o tehnică de educație, ci de manipulare
8 fraze pe care le spun copiii și care ascund frica și anxietatea
Adolescență fără dependență. Petronela Rotar: Rușinea și vinovăția, emoțiile ce constituie eșafodajul pe care cresc dependențele
Fii la curent cu articolele pe care le publicăm abonându-te la canalul nostru de WhatsApp (apasă clopoțelul din dreapta sus):
Canalul Whatsapp Parenting 2.0
Sursa foto: Freepik.com