Droguri în școli. Gabor Maté: “Dependența este un răspuns la suferința traumei”. Care e soluția pe care o propune

Știrea că trei eleve de clasa a VIII-a de la Școala Centrală din București au ajuns la spital după ce au consumat droguri în incinta școlii a șocat mulți părinți. Mai exact, fetele au recunoscut ulterior, la spital, că au fumat o țigară cu anumite substanțe, după care li s-a făcut rău.

Drept răspuns, reprezentanții Ministerului Educației au anunțat că vor finanța montarea camerelor de supraveghere în curtea școlii. Iar doi deputați propun efectuarea de teste antidrog în școli. În paralel, instituțiile statului derulează campanii de informare și de educare privind riscurile consumului de droguri.

Cu toate acestea, tinerii par să fie foarte atrași de consumul de droguri, fenomen care pare scăpat de sub control.

De ce programele guvernamentale de informare și prevenție nu funcționează

Nu doar în România, ci majoritatea guvernelor văd prevenția consumului de droguri ca fiind o chestiune de informare a populației, în special a tinerilor. 

Însă, “ca toate programele de schimbare a comportamentului, e foarte puțin probabil ca această formă de prevenție să aibă un impact semnificativ, deoarece copiii care prezintă cel mai mare risc sunt cel mai puțin deschiși să audă mesajul și, chiar dacă îl aud, sunt cel mai puțin capabili să se conformeze”, susține Dr. Gabor Maté, medic și autor canadian de origine maghiară, specializat în studiul dependențelor, al traumei și al deficitului de atenție, în cartea sa “Pe tărâmul fantomelor întunecate. Prizonieri în lumea dependenței”.

Autorul a fost, timp de 12 ani, medic la Portland Hotel, un centru rezidențial din Vancouver, unde a cunoscut și a îngrijit sute de persoane dependente de droguri. 

Dependența nu este o alegere, e un răspuns la suferință

Într-un discurs prezentat pe YouTube, Gabor Maté explică: 

“Dependența nu este o alegere pe care cineva o face, nu este un eșec moral, nu este o decădere morală, nu este o slăbiciune de caracter, nu este un eșec al voinței, – așa cum societatea prezintă dependența, – nu este nici o boală mentală moștenită, – așa cum este tendința să fie văzută în mediile medicale, – de fapt, este un răspuns la suferința umană.”

Medicul spune că toate persoanele dependente de droguri cu care a lucrat au fost “traumatizate sever” în copilărie. Toate femeile au fost abuzate sexual și toți bărbații au fost traumatizați fie sexual, fizic, emoțional sau au fost neglijați.

“Mai degrabă decât a fi o boală sau o alegere a oamenilor, dependența este de fapt o încercare de a scăpa temporar de suferință”, afirmă expertul în traumă.

De aceea, acesta recomandă ca soluție pentru vindecarea dependențelor ajutorul în vindecarea traumelor: “Dependența este un răspuns la suferință. Ce au nevoie oamenii ca răspuns la dependență nu este judecata și nu doar controlul simptomelor. Ei au nevoie să fie ajutați să-și vindece traumele, deoarece este vorba doar despre traume”.

Din punctul de vedere al lui Gabor Maté, este în totalitate posibil “ca oamenii să-și vindece traumele suficient astfel încât să înceteze să fugă în dependențe, să reducă suferința traumelor lor”.

Cum traumele din copilărie se transformă în dependențe

Lucrând cu oameni dependenți de droguri, expertul citat a văzut cât de profund și extins este impactul experiențelor din copilărie asupra psihologiei adultului și asupra fiziologiei creierului adultului.

Potrivit acestuia, dependența este un proces fiziologic și psihologic complex care se manifestă în orice comportament care îi place persoanei.

El definește dependența ca fiind “orice comportament în care persoana găsește alinare și, de aceea, îl dorește puternic pe termen scurt, dar suferă consecințe negative pe termen lung și nu renunță în ciuda consecințelor negative”. 

Dependențele cuprind orice comportament care se încadrează în definiția de mai sus, printre care:

  • Cocaină
  • Metamfetamine
  • Heroină
  • Fentanil
  • Marijuana
  • Nicotină
  • Alcool
  • Sex
  • Pariuri sportive
  • Relații pe internet
  • Shopping
  • Mâncatul
  • Munca
  • Sporturile extreme
  • Mersul la sală
  • Pornografia

Gabor Maté aduce în discuție două nevoi umane fundamentale: 

1. Atașamentul – nevoia de conectare și apropiere de o altă ființă umană care are grijă de noi. “În lipsa unei persoane motivate să aibă grijă de noi și să se atașeze de noi în acest mod, nu putem supraviețui”, afirmă autorul, într-un alt video.

2. Endorfinele – neurotransmițători opioizi meniți să faciliteze atașamentul și care au asupra creierului efecte similare cu efectele heroinei și ale opioidelor. 

“Din cauza stresului și a traumelor din primii ani de viață, aceste sisteme de secreție a endorfinelor nu se dezvoltă. Și când oamenii folosesc heroină, simt ca și cum ar primi o îmbrățișare caldă și blândă. Pentru prima dată, ei simt iubire și conectare, din acest motiv este atât de puternic”, explică autorul.

Potrivit acestuia, “atașamentul nu este o nevoie negociabilă”. O altă nevoie profundă este autenticitatea, care înseamnă a fi conectați cu noi înșine știind ce simțim și fiind capabili să acționăm în funcție de asta, adică instinctele, care, în esență, asigură supraviețuirea.

Ce se întâmplă, însă, când autenticitatea amenință relațiile de atașament?

“Ești un copil de 2 ani și te înfurii că nu poți mânca biscuitele înainte de cină. Dar părinții tăi nu se pot descurca cu furia (…) și îți transmit mesajul că un copil bun nu se înfurie, iar mesajul pe care îl percepi (…) este că un copil mic furios nu este iubit”, răspunde Gabor Maté. El spune că, pentru a păstra relațiile de atașament, copiii suprimă autenticitatea, pierzând conexiunea cu sine, cu instinctele lor.

“Renunțăm la autenticitatea noastră, apoi ne întrebăm cine naiba suntem? A cui este această viață? Cine experimentează toate acestea? Cine sunt eu de fapt? Acesta este punctul în care este nevoie să se întâmple reconectarea. Vindecarea are loc cu această reconectare.”

Din cauza acestui conflict tragic din copilărie dintre atașament și autenticitate cu care mulți dintre noi ne confruntăm, ne pierdem pe noi și pierdem legătura cu instinctul, explică expertul canadian.

Chiar dacă reușim să conștientizăm suferința traumei, cum o putem transforma?

Majoritatea oamenilor cred că trauma este ceea ce ți se întâmplă: divorțul părinților, certurile dintre ei, depresia mamei, alcoolismul tatălui, abuzul sexual sau fizic sau anumite pierderi. Însă, Gabor Maté afirmă că acestea sunt evenimente traumatice, fără să reprezinte de fapt trauma:

“Trauma nu este ceea ce ți se întâmplă ție. Trauma este ce se întâmplă în interiorul tău”.

Iată ce se întâmplă în interiorul persoanei traumatizate: se deconectează de emoțiile sale, se deconectează de corpul său, are dificultăți de a fi în momentul prezent, dezvoltă o imagine negativă a lumii sale, o imagine negativă despre sine, o imagine defensivă despre alți oameni. 

Trauma se vindecă prin reconectarea la sine

În acest context, susține Gabor Maté, „dependența nu reprezintă problema, ci o încercare de a rezolva problema. Trauma se formează în copilărie, iar dependența este o încercare de a face față acestei traume, ceea ce reușește temporar, creând și mai multe probleme pe termen lung.”

Iată cum vede cunoscutul specialist în traume și dependențe procesul de vindecare a dependențelor:

„Chestiunea nu este doar de a recunoaște ceea ce s-a întâmplat acum mulți ani, ci și a recunoaște manifestările acelor evenimente în prezent și a le transcende. Și poți face asta reconectându-te cu tine însuți restabilind în primul rând conexiunea cu corpul tău și cu emoțiile pe care le-ai pierdut. Atunci când faci asta, când regăsești aceste lucruri, se întâmplă recuperarea, ceea ce înseamnă să te regăsești pe tine. Pierderea sinelui este esența traumei, astfel scopul real al tratamentului dependențelor, al tratamentului bolilor mintale și al oricărei vindecări este reconectarea”. 

Dacă rezonezi cu abordarea Dr. Gabor Maté și dorești să citești mai multe despre dependențe, poți citi cartea „Pe tărâmul fantomelor înfometate”:

 

Iată și cele două videouri pe care le-am utilizat în documentarea acestui articol:

1. Cea mai bună explicație a dependențelor

 

 

2. Cum traumele din copilărie duc la dependențe

 

 

Sursa foto: Facebook Gabor Maté

 

Abonează-te GRATUIT

la newsletterul nostru și primești articole exclusive, soluții la provocările părinților, invitații la evenimente gratuite și reduceri la cursurile noastre

    Avem grijă de datele tale personale! Te poți dezabona oricând.

    Articole similare

    LĂSAȚI UN MESAJ

    Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
    Introduceți aici numele dvs.

    INTRĂ ÎN COMUNITATE

    115,959FaniÎmi place
    140CititoriConectați-vă
    0AbonațiAbonați-vă

    Ultimele articole