„Rușinea pe care un adult – părinte sau îngrijitor – o aruncă asupra copilului îl lovește pe cel mic în centrul ființei sale, făcându-l să se retragă în sinea sa, să se ascundă și să creadă că nu este vrednic de iubire și apartenență”, afirmă psihologul, psihoterapeutul relațional și autorul Gáspár György.
Din acest punct de vedere, afirmă acesta într-o postare pe pagina sa de Facebook, rușinarea nu este leacul pentru comportamentele indezirabile ale copiilor, este cauza blocajului sau a acțiunilor auto-distructive.
Potrivit specialistului citat, pentru a pune stop unei culturi a rușinării – acasă, la școală și în comunitate – e important să-i înțelegem modul de operare și toxicitatea, precum și să găsim strategii noi și eficiente de gestionare a situațiilor dificile.
Conform lui Gáspár György, este dovedit științific că:
- Rușinea și empatia sunt incompatibile. Rușinea este ucigătoare de suflete, în timp ce empatia este înălțătoare.
- Noi toți simțim, uneori, rușine. Aceasta este o trăire universală și una dintre cele mai primitive emoții umane
- Tuturor ne este frică și chiar „rușine” să vorbim despre rușine
- Cu cât vorbim mai puțin despre rușine, cu atât mai multă stăpânire va pune asupra noastră
Rușinea este un ghem încâlcit de emoții, gânduri și comportamente, care, în lipsa unei înțelegeri reale, ajunge să creeze multă suferință, avertizează psihoterapeutul relațional.
Conform acestuia, prin natura ei, rușinea ne face să vrem să o ascundem, deoarece vine cu credința că o „parte din noi” este profund defectă și că nu ar trebui să o arătăm lumii. Această parte este diferită de la persoană la persoană și poate să se refere la detalii precum: o parte a corpului (burtă, șolduri, coapse, culoarea pielii etc.), o caracteristică lăuntrică (latura sensibilă, lipsa de cunoaștere a unei limbi străine, neînțelegerea unor explicații etc.) sau ceva ori cineva din familia noastră.
De altfel, Gáspár György a simțit rușine în numeroase contexte, în copilăria sa. Iată ce împărtășește psihologul: „Copil fiind, îmi era rușine cu situația financiară a familiei noastre, cu rezultatele mele școlare și mă mai simțeam extrem de rușinat atunci când tata se întorcea acasă bălăngănindu-se pe drum și ținându-se de garduri pentru că nu-și putea păstra echilibrul fizic din cauza consumului de alcool. Din păcate, în timp ajungem să ne obișnuim cu a simți rușine în cele mai variate situații, fără ca măcar să mai fim conștienți de ceea ce trăim”.
Rușinea este o emoție socială, asta însemnând că ne rușinăm în fața altora, spune psihoterapeutul. Potrivit acestuia, chiar și atunci când ne rușinăm față de noi înșine, e posibil să ne imaginăm o audiență care ne judecă, ne critică sau ne analizează cu dispreț.
„Psihologia relațiilor spune că rușinea ne scoate din fluxul conexiunilor umane”, mai spune Gáspár György.
Dacă rezonezi cu abordarea lui Gáspár György, s-ar putea să-ți dorești să afli mai multe despre cărțile sale:
„Copilul invizibil”
Nu putem jeli ceea ce nu ne permitem să simțim. Cu alte cuvinte, pentru a ne încheia copilăria dureroasă, ne mai rămâne să simțim trăirile înghețate ale copilului abandonat din noi. Și să ne reamintim că toate acele lucruri care nu s-au întâmplat – grija, atenția, prețuirea și protecția – pot fi, pentru sufletul copilului, la fel de dureroase precum cele care s-au întâmplat – abuzul, respingerea, indiferența și violența.
„Cartea îmbină perspicacitatea clinică și inteligența analitică, fiind o neprețuită sursă de informații pentru cei care lucrează în domeniul sănătății mintale, dar mai ales pentru părinți. O recomand cu căldură”, spune Dr. Frank M. Dattilio, profesor asociat în Departamentul de Psihiatrie al Școlii de Medicină de la Harvard, specialist în terapie cognitiv-comportamentală.
„Suflete de sticlă. Traumele celor rătăciți în trecut”
În această carte, „psihologia științifică și narațiunea se iau de mână, pentru a descoperi o parte din sensul vieții. Am pornit la drum cu intenția să dezvălui lumii povestea a doi oameni: simțirile, gândurile, atitudinile, dialogurile, comportamentele, obiceiurile și destinul lor. Un „el“ și o „ea“, la fel ca noi toți – cu îndoieli și frici, cu amintiri dureroase și regrete care nu mai mor odată, cu pete pe suflet și măști care ascund traume. Apoi am realizat că, în narațiunea acestei cărți, am cuprins nenumărate povești auzite în cabinet, am dat voce durerii sfâșietoare și am aprins flacăra curajului și a asumării. Vei găsi în paginile cărții, o sumă de învățăminte. (…) O altă parte reprezintă concluzii ale cercetărilor făcute în ultima jumătate de secol, de oamenii de știință din zona psihologiei relaționale și a psihogenealogiei”, spune autorul despre această carte.
„Mindfulness urban. Exerciții de curaj, compasiune și conectare”
Suntem oameni și avem nevoie de un spațiu interior în care să ne simțim în siguranță, în care să ne refugiem pentru scurt timp, ca mai apoi, ghidați de curaj, compasiune și conectare, să revenim în lumea exterioară pentru a ne trăi viețile din plin. Această carte te poate ajuta să descoperi că dincolo de emoții, gânduri și provocările vieții nu se află sfârșitul lumii, ci chiar începutul ei.
Starea de prezență conștientă ne ajută să vedem ceea ce este invizibil – durerea noastră. Iar când îți vezi durerea, este greu să mai fugi de tine. Atunci începe vindecarea și pornești pe calea care te duce spre adevărata pace interioară.
Cartea este un ghid – personal și practic în același timp – pentru a ne îmbrățișa temerile, îngrijorările și durerea. Astfel, purtați de starea de prezență conștientă, ajungem la Sinele nostru real.
„Revoluția iubirii. O altfel de poveste despre atașament și relații”
„Cartea este o pledoarie pentru reciprocitate, autorul folosind teorii explicative și date științifice, experiențe personale – dând cărții nuanțe convingătoare preluate din capitalul relațional personal – amintind mereu nevoia de a lupta pentru construirea și menținerea unei vieți sănătoase de relație. (…) Gaspar Gyorgy a ales iubirea, cea mai delicata, misterioasă, complicată și dificilă realitate a domeniului relațiilor. El se definește ca fiind un „reparator”, doritor de a evalua, verifica și ajusta relațiile, cerând în psihoterapia de cuplu pe care o practică luciditate și dorința de schimbare spre bine. Cartea lui este dedicată celor care ajung să creadă/știe că o relație trebuie cultivată cu multă grijă pentru că altfel, asemenea unei plante, ea se usucă și piere”, spune despre această carte Aurora Liiceanu, doctor in psihologie și autoare a volumului „Ea și El. Biografia unei relații”.
Sursa foto: Facebook Gáspár György
Mulțumesc frumos pentru toate aceste informații!
Sunt mama a doi copii și fac uneori greșeli în educația copiilor mei!
Doresc să fiu o mama buna, si sa nu repet același component al părinților mei, de pe vremea comunismului!
Cu drag, Paula! Cel mai important este să nu te judeci pentru greșelile pe care le faci, știind că faci tot ce poți mai bine pentru educația copiilor tăi, și, în schimb, să faci mici pași constanți pentru a fi bine cu tine și, astfel, pentru a avea mai mult calm și răbdare în relația cu copiii, și pentru a aplica schimbări în modul de comunicare.