Unii elevi și părinții lor se confruntă, în această perioadă, cu un sentiment de eșec, din cauza notelor mici obținut de copii la examenele de final de gimnaziu sau de liceu. Care este abordarea sănătoasă a acestei provocări?
Psihologul și psihoterapeutul relațional, autorul Gáspár György avertizează că, atunci când copilul rămâne singur în fața unui asemenea eșec și se simte respins, își va folosi energia doar pentru supraviețuire, nemaiavând resurse pentru a învăța.
„Eșecul în viața copiilor și a adolescenților reprezintă o normalitate!”
Specialistul spune, într-o postare pe contul său de Facebook, că este firesc ca, în viață, să experimentăm atât succesul, cât și eșecul: „Uneori, eșecul este cel care ne iese în cale și ne arată că avem de învățat lecții importante despre viață”.
Gáspár György atrage atenția asupra polarizării excesive între succes și eșec și propune schimbarea acesteia, în contextul în care „eșecul în existența noastră reprezintă o normalitate!”: „Eșecul în viața copiilor și a adolescenților reprezintă, de asemenea, o normalitate! Este adevărat că în cultura noastră ești considerat „super-om” dacă atingi succesul și popularitatea ta crește într-un mod fulminant; iar dacă te-ai întâlnit cu eșecul, descoperi cealaltă extremă a situației. Dar această polarizare radicală merită schimbată”.
Psihoterapeutul spune că „psihologia ne arată că puterea noastră (a ființelor umane) nu rezultă din faptul că evităm orice cădere (eșec), ci din identificarea resurselor ce ne ajută să ne ridicăm, după o cădere”.
Acesta este, potrivit specialistului citat, mesajul cheie care ar fi bine să ajungă la adolescenții și părinții care s-au întâlnit cu orice formă de eșec, în contextul examenelor din această vară.
Gáspár György enumeră câteva strategii nesănătoase prin care unii părinți încearcă să-și determine copiii să învețe:
- Blamarea
- Învinuirea
- Intimidările
- Amenințările
Deseori, aceste strategii nesănătoase „doar bătătoresc calea spre anxietate, durere și suferință”, avertizează psihologul.
În schimb, continuă acesta, „copiii și adolescenții au nevoie să-i simtă pe părinți și pe îngrijitori aproape, mai ales atunci când le este greu. Pentru că, după câte am văzut, o lume întreagă este gata să ne iubească dacă „suntem de succes”.”
Strategia eficientă pentru părinții copiii cărora se confruntă cu un eșec
„Este important să acceptăm realitatea, dar să nu credem tot ce ne șoptește mintea. Este important să le oferim copiilor sprijin emoțional, dar și să purtăm cu ei conversații deschise despre eșec, despre cum s-a ajuns aici și despre planurile de viitor”, le sugerează Gáspár György părinților copiii cărora s-au întâlnit cu eșecul la examene.
Specialistul le propune părinților 3 întrebări cheie recomandate de psihologia relațiilor în parenting:
1. De ce s-a întâmplat (ce s-a întâmplat)?
Răspunsurile pot fi diverse. Poate pentru că adolescentul nu înțelege ce învață. Poate pentru că îi lipsesc anumite abilități de învățare. Poate pentru că are dificultăți în gestionarea anxietății de examene. Sau pentru că era obosit etc.
2. Ce are nevoie copilul/adolescentul să învețe?
Pornind de la răspunsurile de la prima întrebare, putem gândi împreună strategii creative de reziliență și de recuperare a golurilor.
3. Cum îl pot ajuta să învețe (ceea ce are de învățat)?
Potrivit psihologului, părintele își poate ajuta copilul să învețe prin:
- Acceptarea realității
- Normalizarea eșecului
- Oferirea de suport emoțional pentru a-și folosi energia pentru creștere și învățare
În acest context, este foarte important copilul să simtă acceptarea și susținerea părinților. „Dacă rămâne singur și se simte respins, copilul își va folosi energia doar pentru supraviețuire. Ceea ce poate duce la două situații extreme: fie își depășește singur condiția, și odată cu asta se disociază emoțional de ceilalți oameni; fie se complace în situație, crezând despre sine că este un ratat”, avertizează Gáspár György.
El își încheie postarea cu un citat al lui Sir Winston Churchill:
„Succesul nu este final, eșecul nu este fatal: curajul de a continua este ceea ce contează”.
Dacă rezonezi cu abordarea lui Gáspár György, s-ar putea să-ți dorești să afli mai multe despre cărțile sale:
„Copilul invizibil”
Nu putem jeli ceea ce nu ne permitem să simțim. Cu alte cuvinte, pentru a ne încheia copilăria dureroasă, ne mai rămâne să simțim trăirile înghețate ale copilului abandonat din noi. Și să ne reamintim că toate acele lucruri care nu s-au întâmplat – grija, atenția, prețuirea și protecția – pot fi, pentru sufletul copilului, la fel de dureroase precum cele care s-au întâmplat – abuzul, respingerea, indiferența și violența.
„Cartea îmbină perspicacitatea clinică și inteligența analitică, fiind o neprețuită sursă de informații pentru cei care lucrează în domeniul sănătății mintale, dar mai ales pentru părinți. O recomand cu căldură”, spune Dr. Frank M. Dattilio, profesor asociat în Departamentul de Psihiatrie al Școlii de Medicină de la Harvard, specialist în terapie cognitiv-comportamentală.
„Suflete de sticlă. Traumele celor rătăciți în trecut”
În această carte, „psihologia științifică și narațiunea se iau de mână, pentru a descoperi o parte din sensul vieții. Am pornit la drum cu intenția să dezvălui lumii povestea a doi oameni: simțirile, gândurile, atitudinile, dialogurile, comportamentele, obiceiurile și destinul lor. Un „el“ și o „ea“, la fel ca noi toți – cu îndoieli și frici, cu amintiri dureroase și regrete care nu mai mor odată, cu pete pe suflet și măști care ascund traume. Apoi am realizat că, în narațiunea acestei cărți, am cuprins nenumărate povești auzite în cabinet, am dat voce durerii sfâșietoare și am aprins flacăra curajului și a asumării. Vei găsi în paginile cărții, o sumă de învățăminte. (…) O altă parte reprezintă concluzii ale cercetărilor făcute în ultima jumătate de secol, de oamenii de știință din zona psihologiei relaționale și a psihogenealogiei”, spune autorul despre această carte.
„Mindfulness urban. Exerciții de curaj, compasiune și conectare”
Suntem oameni și avem nevoie de un spațiu interior în care să ne simțim în siguranță, în care să ne refugiem pentru scurt timp, ca mai apoi, ghidați de curaj, compasiune și conectare, să revenim în lumea exterioară pentru a ne trăi viețile din plin. Această carte te poate ajuta să descoperi că dincolo de emoții, gânduri și provocările vieții nu se află sfârșitul lumii, ci chiar începutul ei.
Starea de prezență conștientă ne ajută să vedem ceea ce este invizibil – durerea noastră. Iar când îți vezi durerea, este greu să mai fugi de tine. Atunci începe vindecarea și pornești pe calea care te duce spre adevărata pace interioară.
Cartea este un ghid – personal și practic în același timp – pentru a ne îmbrățișa temerile, îngrijorările și durerea. Astfel, purtați de starea de prezență conștientă, ajungem la Sinele nostru real.
„Revoluția iubirii. O altfel de poveste despre atașament și relații”
Sursa foto: Inzmam Khan, Pexels
