Declarațiile recente ale Deliei referitoare la decizia de a deveni mamă au împărțit România în două tabere.
O astfel de decizie nu poate fi luată în locul altei persoane și nici nu este un rol care trebuie asumat din cauza presiunii celor din jur, consideră Ildiko Opriș, terapeut de cuplu și familie, fondatoarea unei clinici pentru sănătatea femeilor.
Așa cum ne pregătim pentru fiecare etapă din viața noastră, indiferent că vorbim despre studii sau carieră, la fel planificăm la nivel mental și emoțional și momentul în care vom face pasul spre familie, căsnicie și copii. Decizia de a deveni părinte este una dintre cele mai importante, având în vedere că rolul asumat este pentru toată viața, spune Ildiko Opriș, fondatoarea clinicii Femina’s Med, într-un comunicat de presă.
Iată câteva întrebări pe care e necesar să le punem în balanță atunci când cântărim decizia de a deveni mamă:
- Este esențial să fii mamă?
- Este absolut obligatoriu?
- Dacă nu îți asumi acest rol, înseamnă că ești o persoană egoistă?
- Este absolut necesar să îți asumi un rol cu atâta încărcare emoțională chiar dacă nu îți dorești?
- Ești oare incompletă dacă recunoști că a fi părinte nu este pentru tine?
- Schimbă în bine venirea unui copil, relația ta de cuplu?
- Te împlinește sau mai degrabă te încurcă un nou venit în viața ta?
Potrivit psihologului citat, este necesar să ne răspundem la toate aceste întrebări înainte de a deveni mamă, deoarece, după venirea pe lume a bebelușului, regretele nu își mai au rostul.
„Tocmai pentru că aceste întrebări nu au fost puse la momentul potrivit, sunt femei care intră apoi în depresie pentru că și-au asumat un rol pentru care nu erau pregătite”, precizează Ildiko Opriș.
Citește și:
Studiu: Starea de spirit a mamei influențează capacitatea bebelușului de a vorbi
Secretul care te ajută să adormi rapid un bebeluș
Cum își poate da seama o femeie că este pregătită să devină mamă
„E simplu: când toate acțiunile și energia se îndreaptă către acest gând”, este răspunsul lui Ildiko Opriș.
Potrivit acesteia, dacă motivul amânării este situația financiară, lipsa locuinței proprii sau a unui job suficient de bun, „ar fi mai bine să ne uităm în interiorul nostru, pentru că sunt șanse mari să fim în căutarea de scuze. Uneori, acesta este un semn că nu suntem suficienți de curajoși să recunoaștem că, de fapt, nu dorim să ne asumăm un rol atât de important și de altfel ireversibil. De multe ori nu ne putem da seama dacă aceasta dorință ne aparține sau dacă vine din presiunea exterioară a societății.”
Instinctul matern
Subiectul instinctului matern este unul controversat și multe femei se întreabă dacă îl stăpânesc sau nu. Uneori, acesta este și motivul pentru care amână momentul în care vor deveni mame.
„Eu le recomand femeilor ca, înainte de a-și asuma acest rol, să se consulte cu un specialist care le poate ajuta să își dea seama dacă sunt pregătite să facă acest pas. Pe parcursul a 2-3 ședințe, își vor clarifica gândurile și își vor putea răspunde singure la toate întrebările”, spune Ildiko Opriș.
Totuși, o femeie care nu își dorește deocamdată să își asume maternitatea poate fi afectată din punct de vedere psiho-emotional de presiunea socială.
„Familia tradițională a fost construită după un model rigid ce trebuie urmat: până la 30 de ani căsătoria, în următorul an copilul! Femeia modernă care dorește o carieră înainte de toate și recunoașterea persoană poate fi acuzată că este egoistă, deoarece nu dorește să sacrifice libertatea în favoarea creșterii unui copil”, explică terapeuta citată.
Cu toate acestea, continuă ea, „femeia trebuie susținută indiferent de alegerea pe care o face”.
Citește și:
Droguri în școli. Gabor Maté: “Dependența este un răspuns la suferința traumei”. Care e soluția pe care o propune
Studiu: 1 din 2 români se confruntă cu probleme psihoemoționale. Românii nu merg la psiholog, deși au nevoie de ajutor
Relația cu copilul se construiește
Deși se presupune și se vorbește despre existența instinctului matern, acesta nu se declanșează imediat ce se naște copilul. Astfel, există posibilitatea să nu se declanșeze natural.
„Ca și relația de cuplu, și cea cu bebelușul se construiește. De aceea încurajez mamele să caute sprijin în familie și să ceară ajutorul atunci când se simt copleșite, iar dacă starea de tristețe persistă mai mult de șase săptămâni, să ceară ajutorul unui specialist”, susține Ildiko Opriș.
Conform acesteia, „nevoia de susținere în această perioadă este necesară pentru echilibrul psiho-emoțional al mamei deoarece ea transmite acest echilibru și bebelușului. Modul în care mama răspunde nevoilor lui definește viitoarele relații ale copilului la maturitate, iar dacă aceasta nu se simte pregătită pentru acest rol bebelușul va deprinde un atașament nesigur ce îl va afecta în toate relațiile din viața sa.”
Terapeuta de cuplu și familie este de părere că „orice femeie are dreptul să facă propriile alegeri în viață, indiferent că prioritățile sale sunt familia și copilul sau cariera sau călătoriile”.
Ildiko Opriș oferă un exemplu din practica sa, cazul unei cliente de 35 de ani care, după o carieră de succes în domeniul finanțelor, a decis că își dorește cu ardoare un copil. După câteva intervenții de inseminare și FIV eșuate, a apelat la consiliere psihologică pentru a înțelege ce i se întâmplă. Așa, a descoperit că, de fapt, își dorea foarte mult să viziteze India, iar un copil mic ar fi împiedicat-o să ajungă atât de departe. Teama ei era aceea că își va dezamăgi soțul. Soțul a fost invitat la o discuție. Și, surpriză: nici soțul nu se considera pregătit pentru a deveni părinte. Cu toate acestea, după o jumătate de an a revenit la cabinet însărcinată și împlinită spiritual după aventura din India.
Citește și:
Copilul nu ascultă? 5 greșeli de comunicare ale părinților care provoacă neascultarea copiilor
Psihologul Gáspár György: Pretindem iubire copiilor, sperând să ne satisfacem golurile afective din propria copilărie
Sursa foto: Oleksandr Pidvalnyi, Pexels
