Obezitatea infantilă a devenit una dintre cele mai presante probleme de sănătate publică la nivel global, iar România nu face excepție. Tot mai mulți copii sunt expuși riscurilor de boli cronice și dezechilibre metabolice încă din primii ani de viață.
Efectele pe termen lung ale obezității infantile sunt devastatoare: un risc crescut de diabet, boli cardiovasculare și tulburări metabolice, care își fac simțite efectele încă din copilărie.
În Europa, cifrele sunt deja alarmante: între 2% și 10% dintre copiii cu vârste între 2 și 6 ani sunt obezi, iar procentul ajunge la 20% în rândul celor între 6 și 9 ani, și atinge 15% în rândul adolescenților.
În România, situația când vine vorba despre obezitatea infantilă este chiar mai gravă: conform datelor din cadrul unei campanii derulate de Ministerul Sănătății în 2023, unul din trei copii este supraponderal sau obez, iar fenomenul continuă să crească, mai ales în mediul urban, scrie Adevărul.
În acest context alarmant, un studiu recent realizat de Institutul de Cercetare Biosanitară din Granada a adus în prim-plan un potențial factor agravant: expunerea la bisfenoli — compuși chimici care se regăsesc adesea în ambalajele alimentare și care pot fi întâlniți în alimente de bază, precum carnea și ouăle.
Fetițele, de trei ori mai expuse riscului
Bisfenolii sunt compuși chimici care pot contamina alimentele, în special carnea și ouăle, prin intermediul ambalajelor alimentare. Aceștia sunt utilizați frecvent în fabricarea plasticului și a rășinilor epoxidice pentru a întări materialele, a preveni oxidarea și a împiedica pătrunderea bacteriilor. Cu toate acestea, utilizarea lor excesivă în industria alimentară a stârnit tot mai multe controverse, din cauza potențialelor efecte nocive asupra sănătății, în special în rândul copiilor.
Cercetătorii au analizat dieta și nivelul de expunere la bisfenol A (BPA) și bisfenol S (BPS) a 303 copii cu vârste între 3 și 12 ani. Rezultatele au fost îngrijorătoare: fetițele care consumau frecvent carne și ouă prezentau un risc de aproape trei ori mai mare de a deveni supraponderale sau obeze, comparativ cu cele care aveau o expunere mai redusă la acești compuși.
„Este posibil ca bisfenolii, prin acțiunea lor disruptivă asupra sistemului endocrin, să influențeze acumularea de grăsime corporală, mai ales la fete. Este crucial să investigăm în continuare efectele acestor substanțe asupra sănătății”, a explicat profesorul Alberto Zafra, autorul principal al studiului despre obezitate infantilă și cauzele acesteia.
Și modul în care mâncăm contează, nu doar cantitatea
Paradoxal, studiul a descoperit că fetițele cu o alimentație aparent sănătoasă aveau cele mai mari niveluri de expunere la bisfenoli. O posibilă explicație ar fi prezența acestor compuși în ambalajele alimentelor procesate „curat” sau „eco”, care, deși adesea considerate „sigure”, pot fi încărcate cu substanțe chimice.
În schimb, la băieții cu greutate normală, calitatea dietei a rămas constantă, indiferent de nivelul de expunere la aceste substanțe chimice.
Copiii consumă mai mulți bisfenoli decât permite legea europeană
Una dintre cele mai grave concluzii ale studiului este că dozele estimate de bisfenol A și bisfenol S ingerate de copii depășesc limitele considerate sigure de Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară (EFSA). Acest fapt subliniază o problemă sistemică ce necesită reglementări mai stricte.
Cercetătorii solicită măsuri urgente pentru a reduce prezența acestor compuși în produsele alimentare. „Expunerea este generalizată și nu poate fi ignorată. Avem nevoie de mai multă transparență în ceea ce privește ambalajele care intră în contact cu produsele alimentare, de limite mai stricte și de o monitorizare atentă pentru a proteja sănătatea copiilor”, se arată în concluziile raportului.
Citește și:
Oana Moraru: Părinții sunt singura salvare a copiilor. Școlile sunt aruncate în aer de minți împrăștiate, deconectate, fragmentate
Cât timp pot sta copiii la ecrane? Regulile specialiștilor care arată când începe supraexpunerea la tehnologie
Cum oprim ecranele fără dramă. Sfaturi de la psihologul canadian Dr. Vanessa Lapointe
Fii la curent cu articolele pe care le publicăm abonându-te la canalul nostru de WhatsApp (apasă clopoțelul din dreapta sus):
Canalul Whatsapp Parenting 2.0
Sursa foto: Freepik.com
