Atunci când se gândesc la relația lor cu copiii, mulți părinți nu fac diferența dintre a fi autoritar și a avea autoritate. De fapt, nevoia părinților este de a-și putea îndruma copiii, de a-i ghida, de a conta pentru ei. Este nevoia de a avea autoritate în fața copiilor lor.
Totuși, pentru a avea autoritate, este obligatoriu să fim și autoritari? Unele persoane sunt de părere că da, în special deoarece acesta a fost și spiritul în care au fost crescute și educate.
Înainte de toate, să facem distincția dintre cele două direcții.
Ce înseamnă un părinte autoritar?
În primul rând, un părinte autoritar se poziționează deasupra copilului, considerându-l incapabil să acționeze singur, fără indicațiile sale și fără controlul său. Atunci când se lovește de refuzul copilului, părintele autoritar tinde să facă apel la forța verbală sau chiar fizică pentru a-l obliga pe copil să acționeze conform propriei imagini despre viață.
Pentru a-l putea controla mai bine pe copil, un părinte autoritar face, de regulă, apel la sistemul de pedepse și recompense. Având percepția că între părinte și copil are loc o luptă din care cineva va ieși învingător, părintele autoritar face apel la forță și la control pentru a câștigă această lupta.
Potrivit specialistului în parenting Thomas Gordon, autorul cărții „Părintele eficient”, în care prezintă metoda care a ajutat mii de părinți să-și îmbunătățească relațiile cu copiii, parentingul autoritar are niște limite majore. Părinții își pierd, până la urmă, puterea, undeva în anii adolescenței. Iar în viața și în caracterul copilului, puterea părintelui manifestată în acest mod poate avea o multitudine de efecte negative printre care: rezistență, revoltă, resentimente, furie, agresivitate, minciună, dă vina pe alții, intimidează pe alții, vrea să iasă mereu învingător, supunere, obediență, lingușirea celor puternici, rigiditate, lipsă de creativitate, retragere, evadare etc.
Citește și:
Cum arată disciplina care nu aduce separare între copil și părinte
Legătura dintre relația proastă cu părinții și problemele de sănătate. 7 sfaturi de la Gáspár György pentru construirea încrederii în relația părinte-copil
Ce înseamnă un părinte cu autoritate?
Un părinte care are autoritate reală în fața copilului îl consideră o persoană încă de când este foarte mic. Astfel, un părinte cu autoritate își respectă copilul și consideră că nevoile sale sunt la fel de importante că propriile sale nevoi. Îi acceptă sentimentele și îl ajută să-și exprime emoțiile.
Copilul știe că îi poate împărtăși orice informație părintelui, iar acesta nu îl va judeca sau critica, ci îl va înțelege și îl va ajuta. Un părinte care are autoritate va crea contextul ca cel mic să-și dezvolte independența și creativitatea, având încredere în evoluția și în capacitățile și calitățile copilului. Având în vedere nevoia copilului de stabilitate și rutină, regulile sunt și ele respectate.
Acest părinte are o relație sinceră cu copilul, petrece timp de calitate cu el și comunică mult. Pentru că nu privește relația cu copilul ca pe o luptă, părintele cu autoritate caută soluții creative pentru a gestiona situațiile tensionate care apar. Pentru aceasta, el are răbdare și îl implică pe copil în procesul de luare a deciziilor care îl privesc.
Citește și:
Petronela Rotar: Înțelepciunea și maturitatea copiilor nu reprezintă o calitate, „ci un mecanism de apărare și de supraviețuire”
Lecția pe care o învață un copil atunci când este pedepsit. Ce spune Alfie Kohn, autorul bestsellerului „Parenting necondiționat”
Cum să-ți păstrezi autoritatea de părinte fără a fi autoritar
Părinții își doresc, de fapt, să aibă autoritate în fața copilului. Își doresc că cei mici să aibă încredere în ei, să-i asculte, să se lase ghidați de către ei. Însă, prin frică și prin apelul la forță, copilul va avea tendința să-și asculte părintele doar pentru a evita pedeapsa sau pentru a obține o recompensă. Nu asta este ceea ce ne dorim.
După cum am descris mai sus, îți poți păstra autoritatea în fața copilului fără să fii un părinte autoritar și fără să faci apel la forță.
Cheile pentru a-ți păstra autoritatea fără a fi un părinte autoritar sunt:
- Comunicarea deschisă și sincer
- O atitudine deschisă, fără judecată
- Deschiderea spre a-l înțelege pe copil cu adevărat
- Respectul reciproc
- Timpul de calitate petrecut împreună cu copilul
- Asumarea rolului tău de părinte adult, matur emoțional
- Încrederea în tine ca părinte, în deciziile și în abilitățile tale
Astfel, atunci când tu, părintele, ai încredere în tine și în deciziile tale, când ți-ai parcurs procesul de maturizare emoțională, astfel încât nu mai simți nevoia să-i dovedești copilului nimic, și când îți tratezi copilul cu iubire și respect, copilul te va simți ca pe un adult responsabil, cu o autoritate pe care se poate baza.
Citește și:
Palma pe care părintele o dă copilului echivalează cu “Nu ai nicio valoare pentru mine. Poți să dispari”
“Folosim rușinea ca pe o tehnică de parenting”. Gabor Maté, despre Time-out și rușinea care traumatizează copiii
9 alternative la pedepse care chiar funcționează. Cum corectăm greșelile copilului prin metode pozitive [VIDEO]
Sursa foto: Ron Lach, Pexels.com
Fii la curent cu articolele pe care le publicăm abonându-te la canalul nostru de WhatsApp (apasă clopoțelul din dreapta sus):
Canalul Whatsapp Parenting 2.0
