Expunerea copiilor mai mici de 7-8 ani la sărbătoarea Halloween-ului denaturat comercial duce la formarea unor programe subconștiente distructive care îi pot afecta pe termen lung, avertizează psihologul și hipnoterapeutul Isabela Georgescu, master trainer Theta Healing și Life & Business Coach.
Isabela Georgescu prezintă, într-o postare publicată pe contul său de Facebook, originile Halloween-ului, modul în care a fost reinterpretat în prezent și efectele potențiale asupra dezvoltării psiho-emoționale a copiilor.
În acest context, psihologul face un apel către părinții responsabili pentru a-și proteja copiii de expunerea la efectul toxic al acestei sărbători.
Cum a apărut Halloween-ul
Psihologul Isabela Georgescu prezintă originile Halloween-ului:
„Rădăcinile acestei sărbători All Hallows Eve (conform numelui inițial) se găsesc în Samhain-Anul Nou Celtic – un moment în care era sărbătorită moartea/retragerea naturii. Pe măsură ce lunile devin mai reci și recoltele sunt finalizate, vegetația Mamei Pământ începe să se usuce, anumite animale intră în hibernare și cumva lumea încetinește. Mai simplu spus, Samhain era sărbătoarea încheierii unui ciclu al naturii și intrarea într-o perioadă de odihnă”.
Totodată, precizează specialistul citat, se considera că, în noaptea de 31 octombrie, „lumea spiritului este și mai activă, iar morții sunt liberi să se deplaseze în planul fizic, deoarece Mama Pământ este primitoare față de aceștia, ea însăși trăind încheierea unui ciclu de viață al naturii sale”.
Psihologul aduce în discuție și perspectiva numerologică. „Unul dintre motivele pentru care activitatea spirituală este atât de ridicată în cadrul acestei sărbători se datorează vibrațiilor datei 111. Se consideră că simbolismul celor trei piloni – 111 – întunericul ce se încadrează între 31 octombrie și 1 noiembrie, permite și altor ființe să călătorească între dimensiuni.”
În acest context, pornind de la această deschidere către lumi, în Anglia medievală acestei sărbători i-au fost adăugate elementele costumatului, decorarea grădinilor și a caselor. Oamenii care aveau nevoie să iasă din casă în seara de 31 octombrie se mascau sau se costumau (aidoma morților) pentru a nu fi recunoscuți de spiritele ce se credea că vizitau planul fizic și pentru a se proteja de orice spirite care le-ar putea face rău.
Totodată, coșuri cu mâncare, în special cu dulciuri, erau lăsate în afara casei, astfel încât spiritele să fie hrănite și mulțumite, fără să intre în case. Dovlecii erau sculptați pe interior și era pusă tămâie aprinsă pentru a-și proteja familiile.
Halloween-ul modern afectează echilibrul emoțional-mental al copiilor
Toate aceste practici s-au transformat în Halloween-ul de astăzi, care este o „denaturare comercială completă a sărbătorii”, spune psihologul și hipnoterapeutul citat.
Potrivit acesteia, problema nu este atât prelucrarea comercială a sărbătorii, ci „reinterpretările aduse ce afectează echilibrul emoțional-mental al copiilor, în perspectiva de ansamblu a vieții. Transpunerea în personaje terifiante, ce fac apel la moarte, este transmisă ca fiind chiar foarte distractivă pentru copii.”
Isabela Georgescu reamintește cum funcționează subconștientul copiilor:
„Până în vârsta de 7-8 ani, subconștientul copilului preia întreaga informație ce îi este transmisă sau la care este expus, fără a o filtra în niciun fel. Cu alte cuvinte, crede orbește tot ce i se spune și vede. Ulterior, programele nou create se manifestă aproximativ 95% în întreaga sa viață, pe pilot automat.”
În acest context, continuă psihologul, „expunerea la tema Halloween-ului contrafăcut, prin costumarea în personaje macabre, prin decoruri terifiante, prin colindatul trick-or-treat, în melanjul frică-amuzament, creează în mintea unui copil o pleiadă de programe distructive subconștiente.”
Isabela Georgescu dă 7 exemple de programe subconștiente distructive care se pot forma odată cu expunerea copiilor mai mici de 8 ani la tema Halloween-ului așa cum este promovată în prezent:
1. Obțin plăcere trezind frica în ceilalți.
2. Teama celorlalți mă amuză/mă distrează.
3. Distracția înseamnă frică.
4. Sunt amuzant/distractiv (doar) dacă îi sperii pe cei din jurul meu.
5. Primesc ceea ce vreau dacă sunt înfricoșător (îi sperii pe ceilalți).
6. Lumea în care trăiesc nu este un loc sigur pentru mine.
7. Moartea este distractivă. (Acest program generează pe viitor iresponsabilitate și lipsă de discernământ față de propriile lor acțiuni).
Conform psihologului, programele de mai sus stau la baza tulburărilor psihice, de anxietate, depresive, de comportament sau de personalitate, care se pot manifesta ulterior în viața copilului.
La final, Isabela Georgescu își exprimă speranța că aceste informații îi vor ajuta pe părinți să conștientizeze și mai mult rolul pe care îl au în modelarea mental-emoțională a copiilor lor.
„Vă invit să nu subestimați efectul toxic pe care îl are această sărbătoare asupra copiilor, să le spuneți povestea din spatele Halloween și să vă gândiți de două ori înainte ce fel de semințe alegeți să plantați în inimile și mințile lor”, conchide psihologul Isabela Georgescu.
Sursa foto: Charles Parker, Pexels
