Toamna este considerată de numeroși părinți anotimpul răcelilor și virozelor. Asta deoarece mulți copilași se îmbolnăvesc în primele săptămâni după începerea grădiniței sau a școlii. Afecțiunile se manifestă, de regulă, cu secreții nazale, tuse, dureri de gât, dureri de cap, febră, dureri de burtă, vărsături etc.
Alături de virusuri și alte cauze fizice ale afecțiunilor, consider că un rol important în ceea ce privește sănătatea copilului îl deține starea sa emoțională. Astfel, în cazul în care copilul tău care este în mod normal sănătos a răcit după ce a (re)început grădinița sau școala, este posibil să se simtă stresat sau depășit de o situație într-atât de mult încât ajunge să somatizeze. Este răspunsul corpului la neputința de a gestiona stresul pe care îl resimte.
Nu mai este o noutate faptul că starea emoțională a unei persoane poate influența major starea de sănătate a acesteia. Numeroase studii efectuate de cercetători au arătat că stresul excesiv, înțeles ca un șoc emoțional, cu o durată mai scurtă sau mai lungă, afectează sănătatea și imunitatea copiilor și chiar și dezvoltarea normală a creierului lor.
Citește și:
Când începerea grădiniței sau a școlii poate traumatiza copilul. Reacția sănătoasă a părintelui
Copilul s-a schimbat de când merge la grădiniță? 17 semne că poate fi agresat de educatoare
Cum resimte copilul stresul
În cartea sa „Când corpul spune NU. Costul stresului ascuns”, cunoscutul medic și autor canadian de origine maghiară Gabor Maté face referire la lucrările lui Hans Selye, biochimistul canadian de origine austro-ungară care a introdus în știință noțiunea de stres.
„Stresul excesiv apare atunci când cererile adresate unui organism depășesc capacitățile rezonabile ale organismului respectiv de a le îndeplini. (…) Răspunsul la stres poate fi declanșat fie prin deteriorări fizice, fie prin infecție sau vătămare. El poate fi declanșat de traume emoționale sau doar de amenințarea unor astfel de traume, chiar dacă numai imaginare”, scrie Gabor Maté, în cartea citată.
În funcție de cum este percepută, (re)intrarea copilului în colectivitate poate reprezenta pentru el un stres. De altfel, e important să știi că orice schimbare importantă prin care trece copilul tău este percepută inițial ca un stres. În timp, majoritatea copiilor își găsesc strategii de a se adapta și de a gestiona noua situație.
Însă, atunci când se confruntă cu probleme pe care nu reușește să le rezolve, simțind că nu primește nici sprijinul de care are nevoie, copilul ar putea resimți un stres permanent care îi poate afecta sănătatea.
Pentru mine, personal, începerea grădiniței copilului meu a reprezentat o mare provocare. Una dintre temerile mele era ca cel mic să nu fie traumatizat în vreun fel și să nu se îmbolnăvească pe fond de stres.
Având o experiență personală la acest capitol, îți prezint, mai jos, o listă a conflictelor emoționale care apar la copii odată cu (re)intrarea în colectivitate și pe care e nevoie să le gestioneze. Atunci când nu sunt gestionate eficient, stresul riscă să se prelungească, afectând sănătatea copilului.
6 factori de stres cu care se confruntă copilul când (re)intră în colectivitate:
1. Noul mediu de la grădiniță/creșă
Îți poți aminti ziua în care te-ai dus pentru prima dată la un nou loc de muncă, poate chiar la primul tău job? Cum te simțeai atunci? Poate că nu îți era clar ce ai de făcut, poate aveai senzația că ceilalți sunt mai adecvați sau mai buni decât tine sau poate pur și simplu îți doreai să se termine ziua cât mai repede. Asta în ciuda faptului că te aflai acolo în urma unei decizii personale.
De cele mai multe ori, copilul intră în noul mediu nu pentru că și-a dorit, ci pentru că au decis părinții. De aceea, el are nevoie de timp pentru a se adapta la toate diferențele dintre mediul de la grădiniță și cel de acasă: spațiul, mobilierul, mirosurile, temperatura, mâncarea etc.
Așadar, e important să fii atentă la detaliile care îl deranjează pe copil din mediul de la grădiniță.
Citește și:
Oana Moraru: „Trauma nu este stresul emoțional negativ”. Traumatic poate fi un părinte care fuge de disconfort
Nu-ți mai fie frică de tantrumuri! Abordarea contraintuitivă care face minuni. 5 motive de ce funcționează atât de bine
2. Noile rutine
În mod cert, pe parcursul timpului, ai implementat noi obiceiuri. Cu această ocazie, ai observat că nu este chiar atât de ușor să-ți schimbi obiceiurile, să începi să faci lucrurile altfel decât le-ai făcut până atunci.
Astfel, și organismul copilului are nevoie de timp pentru a se adapta la noile rutine. Și, dacă noile rutine sunt foarte diferite de cele cu care era obișnuit copilul, e posibil ca această schimbare să-l afecteze destul de mult. Din acest motiv, este recomandat să începi pregătirea copilului de grădiniță cu câteva luni înainte. În felul acesta, implementezi schimbările treptat, reducând riscul unui stres major.
3. Educatoarea și oamenii de la grădiniță
Cu ocazia începerii grădiniței, în viața copilului apare o nouă figură cu autoritate, educatoarea. Starea emoțională a copilului fi influențată destul de mult de conexiunea cu educatoarea, de relația cu ea, chiar și de starea educatoarei. Unele dintre cele mai mari traume ale copiilor legate de grădiniță au la bază diferite conflicte cu educatoarea și modurile defectuoase în care educatoarele rezolvă provocările cu copiii.
O altă provocare poate fi schimbarea frecventă a educatoarei. Frecvent poate însemna pentru copil chiar și o dată la 4-5 luni. Cei mici au nevoie de timp pentru a dobândi încredere în educatoare, adultul cu care relaționează cel mai mult în timpul zilei și pe care se bazează.
4. Relațiile cu ceilalți copii
Colegii de la grădiniță reprezintă o provocare aparte. Numeroși copii, mai ales cei singuri la părinți, nu au experiența contextelor în care e nevoie să rezolve conflicte, să găsească un numitor comun cu copii diferiți de ei ca temperament, emoții, comportamente, educație etc.
Astfel, când observi că micuțul tău este stresat sau îngrijorat, discută cu el pentru a afla dacă nu cumva a fost implicat în vreun conflict cu colegii.
5. Gestionarea conflictelor
Este imposibil ca într-o grupa de copii să nu apară conflicte. Acestea se întâmplă, mai des sau mai rar, și, mai devreme sau mai târziu, și copilul tău va face parte din ele. În acest context, copilul tău are nevoie de susținerea și de înțelegerea ta pentru a învăța să gestioneze conflictele cu alți copii și pentru a-și găsi și a-și menține echilibrul interior în timpul conflictelor.
6. Lipsa de înțelegere și de suport din partea părinților
Unul dintre factorii care determină apariția traumelor emoționale este sentimentul de singurătate în fața pericolului iminent, sentimentul de lipsă de sprijin în fața unei greutăți care depășește capacitatea persoanei de a-i face față.
Din acest punct de vedere, indiferent câte provocări întâmpină copilul la grădiniță, atâta timp cât se simt înțeles, acceptat, protejat, susținut, când știe că are alături un adult de încredere pe care se poate baza, riscul ca stresul să se transforme în traumă este redus la minim.
În schimb, atunci când părinții desconsideră sau ignoră trăirile copilului, când nu țin cont de nevoile sale emoționale, copilul se simte singur în fața provocării.
Tot singur se simte și atunci când are alături părinți foarte anxioși și temători, hiperprotectivi cu copilul. Propriile temeri și anxietăți îi fac pe părinți să se simtă neputincioși în fața provocărilor emoționale ale copilului. Drept răspuns, copilul nu simte că se poate baza pe ei.
Citește și:
9 diferențe dintre laude și încurajări. Ce îi spunem copilului pentru a-i crește încrederea în sine
Cum dorința părinților de a crește copii puternici și independenți îi duce, de fapt, în dependență [VIDEO]
Ce putem face pentru a ne ajuta copiii să gestioneze stresul
Desigur, sursele conflictelor emoționale nu se limitează la cele 6 aspecte prezentate mai sus. Fiecare copil este diferit și reacționează în mod diferit la experiențele de viață.
Ce ne dorim este să ne ajutăm copiii să facă față cât mai bine stresului cu care se confruntă, nu-i așa?
Un lucru pe care îl putem face în acest sens este să fim niște părinți echilibrați emoțional, maturi, capabili să conținem emoțiile dificile ale copiilor noștri, capabili să-i ghidăm așa cum au nevoie, fără să-i ignorăm și fără să ne lăsăm dărâmați de furtunile emoționale ale copiilor noștri.
Unii părinți ar putea constata că încă nu au ajuns la acest punct de echilibru emoțional. Poate că simt că au nevoie să lucreze cu sine, fie citind cărți, fie făcând cursuri, terapie sau coaching individual pentru a dobândi maturitatea emoțională și echilibrul interior. Lucrul cu tine pentru vindecarea ta emoțională și pentru dezvoltarea ta personală este cel mai bun lucru pe care îl poți face pentru copilul tău. (Dacă dorești să-mi împărtășești provocările cu care te confrunți sau gândurile tale pe acest subiect, te invit să-mi scrii un email pe adresa ana.batca@parenting20.ro.)
Ce putem face din rolul nostru de părinți este să ne ajutăm copiii să faca față stresului pe care îl resimte, indiferent din ce sursă provine.
Un alt lucru care este în controlul nostru este să avem grijă de atmosfera din familie. Într-o familie în care părinții se ceartă, în care conflictele și neînțelegerile sunt la ordinea zilei, copilul resimte un stres permanent care îi afectează sănătatea.
La final, te invit să descarci un scurt ghid care să te ajute să calmezi emoțiile dificile ale copilului tău/copiilor tăi, atunci când apar:
Iată și un video în care vorbesc despre primele 5 dintre provocările copiilor prezentate în acest articol care pot genera mult stres:
Sursa foto: Caleb Woods, Unsplash
