Unul dintre aspectele pe care le aduce în discuție mini-seria „Adolescence” difuzată de Netflix, despre criza adolescenților, este limbajul codat folosit de adolescenți pe rețelele de socializare.
În serialul Netflix, în care este prezentat cazul unui adolescent de 13 ani care a ucis o fată de aceeași vârstă, necunoașterea semnificațiilor culorilor și emoji-urilor postate în comentariile pe contul de Instagram al băiatului l-a făcut pe detectiv să întârzie investigația. Până în momentul în care fiul acestuia i-a explicat ce înseamnă de fapt acele simboluri sub forma unor emoji-uri și a unor culori. Astfel, ceea ce polițiștii considerau a fi o relație de prietenie era, de fapt, o formă de bullying. Despre care adulții nu și-au dat seama fără ajutorul unui tânăr cunoscător.
Cu alte cuvinte, părinții de adolescenți care văd comentariile postate la pozele copiilor lor sau ale colegilor acestora riscă să nu înțeleagă nici măcar natura relației dintre copii, nemaivorbind de nuanțele comunicării dintre ei. Ceea ce reprezintă un mare semnal de alarmă.
Iată ce spune psihologul în formare, fost coach Andreea Mihalache, într-o postare pe contul de Facebook, după ce a vizionat serialul „Adolescence”:
„Mi-a atras atenția un aspect important: cât de puțin sunt conștienți părinții de limbajul codificat pe care adolescenții îl folosesc online. Nu eram la curent cu tot scandalul legat de frații Tate și influența lor, dar am fost surprinsă de semnificația ascunsă a unor emoticoane. Aveam deja cunoștințe despre astfel de coduri din materialele despre dependență pe care le-am studiat de-a lungul timpului, dar mi-am dat seama cât de ușor pot trece neobservate de adulți.”
De ce ar trebui să ne pese?
Andreea Mihalache, ea însăși mamă, explică de ce este important să discutăm despre acest subiect”
„Limbajul online evoluează constant, iar copiii și adolescenții au acces la o lume pe care noi, ca părinți, nu o înțelegem mereu în profunzime. Emoticoanele și simbolurile pot părea inofensive, dar în anumite contexte pot ascunde mesaje despre substanțe, relații toxice sau influențe nocive.”
În continuare, ea ne oferă câteva sfaturi care să ne ajute să fim informați și să înțelegem limbajul codat în emoticoane și culori ale adolescenților.
Iată cum putem rămâne informați, potrivit Andreei Mihalache:
1. Comunicând deschis cu copiii noștri, fără a-i judeca
„Da, ascultăm și nu judecăm… Nici nu criticăm. Îl lași să vorbească, să spună ce are de spus, asculți cum gândește și cum vede el lucrurile. Nu trebuie să fii de acord cu el, doar ascultă. Dacă îl cerți de fiecare dată când îți povestește ceva, va veni ziua când nu îți va mai spune nimic, anticipând cearta și critica”, avertizează specialista citată.
Conform acesteia, „este esențial să creezi un spațiu sigur pentru conversații. Adolescenții au nevoie să simtă că pot veni la tine fără teama de a fi certați sau de a primi imediat o lecție de morală. Oferă-i posibilitatea să își exprime gândurile, iar dacă vrei să îi împărtășești o altă perspectivă, fă-o cu blândețe și fără atacuri la persoana lui. Uneori, simplul fapt că îl asculți îl va face să reflecteze mai profund asupra propriilor convingeri.”
2. Fiind curioși și învățând despre trendurile care circulă online
„În loc să critici fără să înțelegi, întreabă-l pe copilul tău despre lucrurile care îl interesează. Cere-i să îți explice trendurile, să îți arate ce urmărește și de ce îi place. Fii deschis și recunoaște că poate ai „rămas în urmă” – este normal, tehnologia și cultura online se schimbă rapid”, spune psihologul în formare.
De asemenea, „în loc să interzici sau să respingi din start anumite lucruri, informează-te împreună cu el. Poți descoperi astfel ce fel de influențe există în mediul său și, mai important, poți modela o gândire critică, ajutându-l să își pună întrebări despre ceea ce consumă online”, adaugă aceasta.
3. Verificând surse sigure despre cultura digitală a adolescenților
Andreea Mihalache atrage atenția asupra faptului că „nu orice informație de pe internet este corectă sau utilă. Sursele sigure înseamnă site-uri de specialitate, articole scrise de experți, psihologi, pedagogi sau specialiști în siguranța digitală. Evită să îți bazezi opiniile doar pe ceea ce spun influencerii de pe TikTok sau alte platforme.”
În aceste condiții, sfatul ei este: „Caută materiale educative, urmărește profesioniști care lucrează direct cu adolescenți și discută cu alți părinți care sunt la rândul lor informați. Există organizații care oferă ghiduri despre siguranța online, manipularea prin social media și influența trendurilor digitale asupra tinerilor. De exemplu: Cartea Daliei are un program online #gratuit pentru copii denumit ‘’Eroii Internetului’’. Am avut onoarea și plăcerea de a fi mentor în cursul acesta anul trecut. Informații foarte utile si folositoare atât pentru copii, dar și pentru părinți”.
La finalul postării, Andreea Mihalache subliniază faptul că „a fi părinte în era digitală înseamnă mai mult decât a pune limite – înseamnă a construi o relație de încredere, a învăța alături de copilul tău și a rămâne informat din surse credibile. Nu trebuie să știi totul, dar trebuie să fii deschis și să ai curajul de a învăța continuu.”
Citește și:
Ghidul părintelui în era digitală. Limite optime între copii și ecrane
6 efecte psihologice negative ale utilizării Instagram de către adolescenți
Cât timp pot sta copiii la ecrane? Regulile specialiștilor care arată când începe supraexpunerea la tehnologie
Top 5 activități pentru care copilul va lăsa ecranele deoparte
Fii la curent cu articolele pe care le publicăm abonându-te la canalul nostru de WhatsApp (apasă clopoțelul din dreapta sus):
Canalul Whatsapp Parenting 2.0
Sursa foto: Freepik.com
