Emoțiile nu sunt dușmanul, sunt busola. Și a nega sau a „învinge” o emoție consumă foarte mută energie mentală, lăsând persoana epuizată și, astfel, mai vulnerabilă, afirmă psihologul George Bozgă, psihoterapeut, fondator Psihoevolution.
Pornind de la mesaje postate recent de Academia de Poliție „Alexandru Ioan Cuza”, care spun că, „sub pași hotărâți și comenzi ferme… studenții își transformă emoțiile în forță și determinare” și că „emoțiile sunt învinse”, psihologul trage un semnal de alarmă, într-o postare pe contul său de Facebook.
Potrivit acestuia, dincolo de aspectul lor motivațional, mesajele de acest gen promovează o idee „periculoasă”:
„Deși aceste fraze sună motivațional și se potrivesc cu imaginea stoică pe care ne-am creat-o despre uniforma militară, ele promovează o idee nu doar învechită, ci de-a dreptul periculoasă. Ca psiholog militar care a lucrat și lucrează constant cu aceasta categorie profesională, precum și cu familiile de militari, simt datoria să aduc o perspectivă aliniată la ceea ce știm în secolul 21 despre cum funcționează emoțiile”.
Emoțiile nu sunt un dușman care trebuie învins
Psihologul George Bozgă subliniază că emoțiile nu sunt un adversar care trebuie învins, explicând ce se întâmplă atunci când încercăm să ne luptăm cu emoțiile dificile:
„În primul rând este bine să înțelegem ca emoțiile nu sunt un dușman de învins. A le trata ca pe un adversar intern, sau a fi în competiție cu ele, este o rețetă sigură pentru eșec. Gândiți-vă când încercați cu disperare să nu vă fie frică sau să nu fiți furios, ce se întâmplă? Emoția devine și mai prezentă, și mai zgomotoasă. Este ca și cum ai încerca să stingi un foc cu benzină”, explică specialistul în sănătate mintală.
Conform acestuia, ideea de a „transforma emoțiile în forță” nu este decât o metaforă periculoasă pentru suprimarea emoțiilor:
„A nega, a suprima sau a „învinge” o emoție consumă o cantitate enormă de energie mentală, lăsându-te epuizat și, paradoxal, mai vulnerabil. Conceptul de a „transforma emoțiile în forță” este o metaforă periculoasă pentru suprimare emoțională. Când un student învață că trebuie să-și suprime frica sau anxietatea pentru a părea „puternic”, el nu le transformă, ci le împinge într-un „subsol” psihologic”, afirmă specialistul citat.
El precizează că emoțiile nu sunt nici bune, nici rele, fiind doar niște procese neuro-biologice:
„Emoțiile sunt procese neuro-biologice complexe, care funcționează ca un sistem de informare intern. Ele nu au o valoare morală intrinsecă (bune/rele). Valoarea lor este pur informațională. Ceea ce devine „bun” sau „rău” este, ulterior, comportamentul pe care îl alegem ca răspuns la informația primită”, scrie George Bozgă, în postarea sa.
Urmările pe termen lung ale educației cu suprimarea emoțiilor
Consecințele pe termen mediu și lung ale acestei paradigme sunt devastatoare, în special într-un mediu supus stresului constant, afirmă specialistul citat.
Iată care sunt aceste consecințe:
1. Efectul de „oală sub presiune”, când emoțiile suprimate se acumulează și pot exploda în momente de stres maxim sub formă de atacuri de panică, izbucniri de furie necontrolată sau decizii catastrofale.
2. Costuri cognitive enorme, deoarece suprimarea emoțiilor consumă resurse mentale enorme. Un creier ocupat să țină emoțiile „sub control” este un creier mai puțin disponibil pentru analiză tactică, luarea deciziilor și atenție distributivă.
3. Emoțiile neprocesate se manifestă în corp sub formă de dureri de cap cronice, probleme digestive, hipertensiune arterială și alte afecțiuni.
4. Un om „deconectat” de propriile emoții este incapabil să rezoneze cu emoțiile celorlalți (subordonați, familie), devenind un lider distant, rece și ineficient în construirea coeziunii de grup.
Alternativa sănătoasă: reglarea emoțională
În continuare, specialistul în sănătatea mintală vorbește despre alternativa sănătoasă pentru educația emoțională: „Alternativa sănătoasă și eficientă este reglarea emoțională. Aceasta este o competență care se învață”.
Conform acestuia, „comunitatea militară internațională a recunoscut de decenii importanța crucială a sănătății și rezilienței emoționale. Nu mai este un subiect „soft”, ci o componentă a pregătirii lor”.
De exemplu, Programul POWER (Peace Officer Wellness, Empathy & Resilience) pentru forțe de ordine, este un program intensiv de 12 săptămâni, destinat polițiștilor care include mindfulness, comunicare compasională, gestionarea stresului, construirea rezilienței emoționale.
Programe de reglare emoțională pentru militari
În continuare, psihologul militar George Bozgă prezintă mai multe programe dezvoltate și aplicate în diferite țări:
- Armata SUA a investit în programe precum Comprehensive Soldier and Family Fitness (CSF2), care au o componentă majoră de antrenament mental și emoțional, învățând soldații tehnici de reglare emoțională, optimism realist și reframing cognitiv.
- Numeroase studii din jurnale de psihologie militară (ex: Military Psychology) corelează direct nivelul de inteligență emoțională (EI) al comandanților cu moralul trupei, coeziunea unității și performanța în misiune. Liderii cu EI ridicat sunt percepuți ca fiind mai transformaționali și mai eficienți.
- Trauma Risk Management este poate cel mai faimos export britanic în domeniul psihologiei militare, fiind un sistem de evaluare a riscului și suport peer-to-peer (de la camarad la camarad). Militarii sunt antrenați să recunoască la colegii lor semnele unui stres post-traumatic și să faciliteze accesul rapid la ajutor specializat.
- Mindfulness-based Mind Fitness Training dezvoltat de olandezi reprezintă un alt produs de suport psihologic dedicat militarilor și celor din comunitatea intelligence.
- Cercetările asupra veteranilor arată o corelație puternică între tendința de a suprima emoțiile (numită și „evitare experiențială”) și severitatea simptomelor de stres post-traumatic (PTSD). Practic, a învăța viitorii ofițeri să-și „învingă” emoțiile este a-i antrena pentru a dezvolta PTSD.
„Limbajul folosit de instituțiile de formare modelează cultura organizațională pentru decenii. A promova ideea luptei cu emoțiile înseamnă a pregăti viitori ofițeri fragili, predispuși la burnout, la probleme de sănătate mentală și la un leadership ineficient. Un ofițer puternic nu este cel care nu simte nimic, ci cel care simte tot ce este necesar, înțelege ce simte și rămâne stăpân pe deciziile și acțiunile sale”, mai scrie psihoterapeutul George Bozgă.
Citește și:
Ce înseamnă educație emoțională sănătoasă? 9 abilități emoționale de care au nevoie copiii
Cum să crești un copil rezistent emoțional. 20 de tehnici simple și de efect
Autoreglarea copiilor este un mit. Cum ajunge un copil să-și autoregleze emoțiile și comportamentele
Ce înseamnă coreglarea în parenting. Cum să o aplici cu copilul pentru a-l ajuta să-și autoregleze emoțiile
Dorești să îți ajuți într-un mod eficient și empatic copilul/copiii să-și calmeze emoțiile dificile? Te invit să descarci un scurt ghid pdf de o pagină abonându-te la newsletterul nostru:
Sursa foto: Freepik.com
Fii la curent cu articolele pe care le publicăm abonându-te la canalul nostru de WhatsApp (apasă clopoțelul din dreapta sus):
Canalul Whatsapp Parenting 2.0
