Ministrul Educației, Daniel David, a declarat că intenționează să reglementeze sistemul homeschooling în România, oferind astfel părinților care doresc această opțiune acces legal la educația la domiciliu.
„Eu vreau un sistem public, sănătos, normal, focalizat pe copii. În care și profesorii să se simtă bine, iar părinții să fie mulțumiți”, a precizat Daniel David, pentru Observator.
„Scopul meu este un sistem public puternic și sănătos. Pe lângă acesta, să existe diverse alternative, sisteme private, cum ai și în alte țări, și homeschooling. Nu văd homeschooling-ul ca un sistem pe scară largă, dar cei care doresc ar trebui să aibă acces la el”.
Întrebat dacă homeschooling-ul va fi reglementat oficial, ministrul a răspuns: „Da, ar trebui să fie. Trebuie discutat și văzut cum implementăm acest sistem. Există în toate țările vestice, în toate țările moderne. Miza mea principală rămâne un sistem public puternic, în care actorii educației să obțină performanță și să fie mulțumiți.”
Homeschooling-ul este ilegal în România
În urmă cu un an, Ministerul Educației, sub conducerea fostei ministre Ligia Deca, le comunica inspectoratelor școlare că homeschooling-ul înseamnă încălcarea articolului 32 din Constituție, așadar este ilegal și îndemna inspectorii să sesizeze organele de cercetare dacă părinții își retrag copiii de la școală.
În prezent, și Codul Penal pedepsește explicit retragerea copiilor de la școală. Art. 380 din Codul Penal prevede că „(1) Părintele sau persoana căreia i-a fost încredințat, potrivit legii, un minor și care, în mod nejustificat, îl retrage sau îl împiedică prin orice mijloace să urmeze cursurile învățământului general obligatoriu se pedepsește cu închisoare de la 3 luni la un an sau cu amendă”.
Ce spune Raportul QX al ministrului Daniel David despre homeschooling
Homeschooling – O cale complementară acceptabilă! (cu contribuția semnificativă a lui Dacian Dolean, consilier al ministrului)
Homeschoolingul este o practică cu o abordare extrem de diversă la nivel internațional, de la interdicție până la încadrarea în practicile educaționale acceptate.
Cred că, în România, putem accepta această practică, în condiții foarte bine precizate, pentru a diminua riscul ca școlarizarea la domiciliu, de către familie, să aibă un impact negativ asupra dezvoltării școlare și socio-emoționale a tinerilor din România, dar și pentru a oferi situațiilor excepționale o formulă de școlarizare acceptabilă.
Implementarea s-ar putea face în următorul cadru (care poate fi nuanțat/adaptat în faza formulării sale operaționale):
Solicitare scrisă: Părinții care doresc să își școlarizeze copiii la domiciliu vor începe procesul printr-o solicitare scrisă adresată autorităților locale („inspectoratul școlar”). În această solicitare, părinții trebuie să justifice cu argumente convingătoare nevoia școlarizării la domiciliu de către familie, să demonstreze că nivelul de educație al persoanelor care se vor ocupa de școlarizare este acceptabil, să prezinte un plan de lucru în care să detalieze explicit numărul de ore și de zile de predare-învățare-evaluare preconizat, să demonstreze că pot oferi condiții de lucru satisfăcătoare pentru atingerea obiectivelor conform programei școlare, să indice materialele folosite (manuale, auxiliare) și metodele prin care se face monitorizarea progresului elevului. De asemenea, în solicitare trebuie identificată o „școală umbrelă” (ex. școala la care este arondat elevul în funcție de rezidență sau Centrul Național pentru Învățământ la Distanță), care să faciliteze monitorizarea progresului elevului. Evaluarea fezabilității școlarizării la domiciliu se va face ținându-se cont de vârsta copiilor, de nivelul de educație al părinților sau al tutorilor angajați pentru a oferi aceste servicii și de rezultatele testării inițiale (a se vedea mai jos).
Testare inițială: Dacă motivele invocate în solicitare sunt evaluate ca fiind justificate, copiii trebuie să fie evaluați independent și comprehensiv din punct de vedere cognitiv, precum și din punctul de vedere al performanțelor școlare (sau preșcolare) și al dezvoltării socio-emoționale. Testarea este necesară pentru a determina dacă dezvoltarea viitorului elev școlarizat la domiciliu este similară cu a altor copii de aceeași vârstă (și a identifica potențiali factori de risc care pot afecta negativ dezvoltarea copilului).
Raportare anuală: În cazul în care cererea de școlarizare la domiciliu de către familie este aprobată conform legislației și metodologiilor propuse de Ministerul Educației și Cercetării, se va solicita părinților să raporteze anual activitățile desfășurate în conformitate cu programa școlară. În plus, această raportare va include și măsuri luate de către familie pentru prevenția izolării sociale a copiilor (ex. implicarea lor în activități extracurriculare).
Monitorizare anuală a competențelor elevilor: Pentru a preveni carențe în dezvoltarea școlară și socio-emoțională a elevilor școlarizați la domiciliu de către familie, trebuie ca aceștia să participe la evaluări anuale, la finalul anului școlar. Aceste evaluări pot fi făcute de către profesorii și de către consilierii școlari din școala la care este arondat elevul sau de către o comisie stabilită la nivelul inspectoratului școlar. Standardele minimale de performanță vor fi stabilite conform programei școlare la nivelul inspectoratului școlar. Este indicat ca evaluările anuale să cuprindă atât dezvoltarea competențelor școlare ale elevilor, cât și cele socio-emoționale.
Reînnoirea periodică a solicitării: Contextul familial se poate schimba o dată cu trecerea timpului (ex. părinți care emigrează și își lasă copiii în grija bunicilor), iar acest fapt poate influența condițiile de școlarizare la domiciliu de către familie. Din această cauză, solicitarea va trebui reînnoită periodic, o dată la 3 ani.
Citește și:
Decizie finală a instanței: Închisoare pentru părinții din Bihor care fac homeschooling cu copiii lor
Te simți depășită și țipi la copil? 10 recomandări de la Laura Markham care rezolvă problema
Oana Moraru: E absurd să cerți copilul că nu are chef să lucreze. Efortul intelectual, disciplina și concentrarea nu vin din voință
Sursa foto: Freepik.com
