Ministrul Daniel David a propus 5 măsuri cu scopul de a reduce consumul de alcool și droguri în rândul elevilor din România.
Declarația ministrului vine în urma publicării studiului privind noile tendințe în adicții în rândul adolescenților, realizat de Agenția Uniunii Europene privind Drogurile (EUDA).
Agenția Uniunii Europene privind Drogurile (EUDA) a publicat, săptămâna trecută, rezultatele Proiectului European de cercetare în școli privind consumul de alcool și alte droguri (ESPAD), realizat în anul 2024, în 37 de state, inclusiv România.
Iată principalele date referitoare la consum și tipuri de consum în România, conform raportului:
1. Consumul de droguri ilicite:
6% dintre adolescenți au declarat că au consumat cel puțin o dată o substanță ilicită, cel mai frecvent canabis.
La nivel european, 13% dintre adolescenții europeni au consumat cel puțin o dată în viață un drog ilicit, cel mai frecvent canabis (12%), urmat de ecstasy și amfetamine/ metamfetamine.
Intervievații consideră că substanța cea mai ușor de procurat rămâne canabisul (26% la nivel european, 14% în România), pe locul doi se află cocaina (13% la nivel european, 9,7% în România), iar pe locul trei se află tranchilizantele fără prescripție medicală (19% media europeană, 8,8% în România).
2. Consumul de alcool:
81% dintre adolescenții români au recunoscut că au consumat alcool cel puțin o dată în viață, iar 41% au consumat alcool în ultimele 30 de zile. Media UE este de 73% adolescenți care au recunoscut că au consumat alcool cel puțin o dată în viață.
3. Consumul de țigări:
26% dintre adolescenții de 15-16 ani au fumat țigarete din tutun în ultimele 30 de zile, în timp media europeană este de 18%. România este pe locul 4 în Europa. Conform datelor ESPAD în România, Bulgaria și Italia au declarat un consum zilnic de țigări mai mare la fete decât băieții.
4. Jocuri de noroc:
25% dintre adolescenți au participat la jocuri de noroc pentru bani în ultimele 12 luni, comparativ cu media UE de 23%.
5. Dependența digitală:
53% dintre adolescenții români consideră că au o problemă în privința timpului de utilizare a social media și 25% recunosc dificultăți de control al timpului petrecut în jocuri. Media UE este de 47%.
Comparativ cu rezultatele din 2019 ale studiului, se observă în România o stabilizare a nivelului consumului de alcool și tutun, o scădere ușoară a consumului de droguri ilicite, precum și o creștere a implicării în jocuri de noroc online. De asemenea, România se remarcă printr-o percepție ridicată a ușurinței de acces la alcool și țigări. Deși consumul de canabis scade, constatăm că riscul de consum nu dispare, ci asistăm mai degrabă la o schimbare a preferințelor de consum/înlocuire cu alte forme de consum și comportamente asociate.
Ce soluții propune ministrul Daniel David
În acest context, ministrul Educației și Cercetării, Daniel David, a declarat că „Ministerul înțelege urgența implementării de acțiuni concrete, cuprinse și în Raportul QX sub reforma transversală «Toleranță zero pentru violență și consumul de droguri!»”.
„Pentru eficiență, am încercat să organizez miile de activități anuale existente în școli într-o arhitectură intervențională cu trei componente coordonate: (1) înțelegerea și controlul fenomenului în afara școlii (în colaborare strânsă cu Ministerul de Interne, autorități locale și părinți); (2) conștientizare, prevenție și tratament în cadrul școlii și (3) tratament de specialitate și în afara școlii”, a precizat oficialul, într-un comunicat de presă.
Iată 5 dintre cele mai importante acțiuni specifice aflate în implementare, care susțin cele 3 componente:
1. Dezvoltarea programelor educaționale de prevenire a factorilor de risc în școli, cu accent pe acțiuni de impact, nu doar pe campanii de conștientizare.
2. Promovarea și finanțarea de proiecte specifice care să construiască o cultură organizațională, exprimată în valori și regulamente interne bine cunoscute de toți actorii, opusă fenomenelor de violență și consum de droguri, cu includerea acestor teme în săptămâna „Școala altfel”.
3. Includerea temelor privind combaterea violenței și a consumului de droguri în orele curriculare de orientare și consiliere (la toate ciclurile) și în noile discipline propuse pentru liceu, și anume „Stilul de viață sănătos” și „Autoreglarea psihologică”.
4. Consolidarea parteneriatelor cu autoritățile centrale și locale, precum și cu organizațiile societății civile cu rol în implementarea și monitorizarea programelor de intervenție pentru sănătate și promovarea unui stil de viață echilibrat, în interiorul și în afara școlii. Un exemplu concret în acest sens sunt cele două ghiduri metodologice de intervenție pentru prevenirea adicțiilor, lansate de Agenția Națională pentru Politici și Coordonare în domeniul Drogurilor și al Adicțiilor (ANPCDDA), în colaborare cu Ministerul Educației și Cercetării (MEC). Aceste materialele sunt destinate cadrelor didactice și conțin informații specializate aplicabile atât copiilor, cât și părinților.
5. Prin structurile subordonate de la nivel local și județean, ne vom asigura de implementarea unor măsuri concrete în confruntarea cu abuzul de substanțe și riscul dependențelor.
Utilizarea datelor științifice, precum cele din raportul ESPAD și alte rapoarte relevante, sunt fundamentale pentru elaborarea, monitorizarea și adaptarea de politici publice eficiente și de impact, inclusiv Ghiduri de acțiune, în noua logică asumată de minister de educație bazată pe dovezi (validată științific), se mai arată în comunicatul Ministerului Educației.
Citește și:
Studiu alarmant: 8 din 10 adolescenți români de 15-16 ani consumă alcool, iar un sfert fumează
Psiholog Mihai Copăceanu: Copiii au nevoie de abilități de a refuza consumul drogurilor atunci când sunt la risc!
Adolescență fără dependență. Petronela Rotar: Rușinea și vinovăția, emoțiile ce constituie eșafodajul pe care cresc dependențele
Sursa foto: Captură video Facebook Ministerul Educației – România
Fii la curent cu articolele pe care le publicăm abonându-te la canalul nostru de WhatsApp (apasă clopoțelul din dreapta sus):
Canalul Whatsapp Parenting 2.0
