În ultimii ani se vorbește mult despre tiparele transgeneraționale și despre traumele transgeneraționale. Ce sunt mai exact acestea și cum putem să ieșim din ele dacă ne regăsim în asemenea tipare?
În acest articol, vei descoperi mai multe informații despre acest subiect, inclusiv un interviu video cu doi specialiști în lucrul cu oamenii, precum și soluții pentru a depăși tiparele care se transmit din generație în generație.
Dacă ai vizionat și tu pe Netflix serialul turcesc „Un alt sine” (“Another Self” în engleză sau “Zeytin Agaci” în limba turcă), ai văzut, într-o formă cinematografică, cum anume se transmit și se manifestă traumele transgeneraționale.
Am discutat pe această temă cu Cristina Șoldan, psiholog clinician, Drd. în Medicină și Antropologie Medicală în cadrul Institutului Francisc I. Rainer al Academiei Române, și cu Mioara Șoldan, maestru în Coaching certificat la nivel mondial, Master Psihologie Clinică și Diagnoză, fondatoarea Școlii de Coaching Pleiade și fost președinte al Federației Internaționale de Coaching (ICF) România.
De ce apar tiparele transgeneraționale
Tiparele care se transmit din generație în generație țin de suferința trăită de o anumită persoană într-un moment din viața sa, suferință despre care persoana respectivă nu a vorbit și pe care nu a procesat-o, nereușind să o depășească.
„Ce fel de tipare se transmit din generație în generație? Tot ceea ce nu este spus este transmis. Deci ce fel de tipare repetăm? Acele suferințe pe care le-au trăit predecesorii noștri despre care nu au vorbit”, explică Mioara Șoldan. Ea reamintește că primul care a vorbit despre aceste tipare a fost Sigmund Freud, părintele psihanalizei, care a numit acest tipar „o compulsie de repetiție”. Ulterior, s-au realizat numeroase cercetări și studii care au confirmat existența acestor tipare.
Potrivit coach-ului Mioara Șoldan, „tiparul transgenerațional este încercarea inconștientului de a relua ceva ce a rămas nerezolvat, de a relua problema nerezolvată, cu scopul ca ființa care retrăiește acest tipar venit din urmă cu câteva generații să se prindă, să prindă ideea că aici e ceva nerezolvat pe care îl vei duce mai departe dacă nu te vei opri să-l rezolvi”.
Mioara și Cristina Șoldan oferă numeroase exemple de tipare transgeneraționale, printre care: frica de sărăcie, de foame sau de boală, faptul că femeile din neam rămân văduve de la o vârstă tânără, faptul că într-o anumită perioadă din an se întâmplă lucruri care generează suferință, comportamente inexplicabile de frică, ce par nefirești pentru restul lumii.
Povestea noastră a început demult
„Totul începe pentru noi înainte de a fi concepuți, perioada de sarcină și primul an de viață fiind esențiale în tot ce se întâmplă până la nivel de structură de personalitate. Cum gândesc, ce simt părinții noștri sunt informații care ajung la nivelul fătului, apoi nou-născutului”, spune psihologul clinician Cristina Șoldan.
Iar Mioara Șoldan precizează că „trei generații, – bunica, mama și fiica, – se află concomitent în același mediu biologic în momentul în care bunica este însărcinată cu mama în 5 luni și materialul genetic, – inclusiv informația legată de suferință și traume transgeneraționale, – este deja acolo. Practic, povestea noastră începe să fie scrisă cu mult timp înainte să ne naștem”.
De aceea, în opinia fostului președinte ICF România, „a încerca să luptăm împotriva trecutului nostru, împotriva părinților noștri” este „o luptă de dinainte pierdută, pentru că noi suntem aici cu toate aceste lucruri”.
Cum putem ieși din tiparele transgeneraționale, astfel încât să nu le transmitem copiilor noștri
Iată câteva soluții propuse de Cristina și Mioara Șoldan:
1. Să ne oprim și să observăm cum ne poziționăm față de trecutul nostru
Potrivit Mioarei Șoldan, „repetăm pentru că nu am văzut tiparul. Ajungem să lucrăm cu efectul și nu vedem care e cauza lucrurilor. A nu avea parcursul duce la a repeta mereu povestea. Dacă vrei să nu mai repeți ceva, ai nevoie să vezi cum încep lucrurile” și uneori lucrurile pe care le trăim încep înainte de a ne fi născut.
2. Să ne conectăm cu înaintașii noștri
O altă soluție este „să stăm la povești cu bunicii, sau să vizitez locurile unde am petrecut vacanța de vară, la casa bunicilor, cu intenția să-mi cunosc arborele, să mi-l simt, s-ar putea să aflăm lucruri prețioase care, atunci, s-ar putea să nu facă sens pt noi, dar face pentru creierul nostru, face sens pentru celula noastră nervoasă. și se generează niște schimbări”, spune psihologul Cristina Șoldan.
3. Să lucrăm conștient la arborele nostru genealogic
Potrivit Cristinei Șoldan, a lucra conștient și intenționat la noi și la arborele nostru genealogic este o altă soluție. E important să observăm și care sunt afecțiunile fizice în familia noastră, în neamul nostru, deoarece „somatizarea, fiecare boală – tot ce se întâmplă pe corpul nostru fizic are în spate un conflict emoțional, o traumă nevindecată. E o expresie: suntem pe atât de bolnavi pe câte secrete deținem noi și neamul nostru”.
4. Să lucrăm cu noi pentru a descoperi și a schimba tiparele pe care le perpetuăm fără să ne dăm seama
Potrivit Mioarei Șoldan, primul pas este să descoperim care este tiparul nostru relațional, adică modul în care ne comportăm în relații și ce se întâmplă acolo. Apoi, după ce am văzut care sunt tiparele moștenite și învățate și cum se manifestă ele, e important să știm ce anume putem schimba și ce avem de făcut în mod concret pentru a le schimba.
Persoanele care doresc să descopere tiparele care le influențează relațiile (de cuplu, cu părinții, cu copiii, relațiile din mediul profesional etc.) au ocazia să facă acest lucru sub ghidarea atentă a Cristinei și Mioarei Șoldan, în cadrul evenimentului „Te rog, scoate-ți bocancii”, ce va avea loc pe 17-18 noiembrie, în București.
Procesul pe care îl vor parcurge participanții este o aducere în conștient a modurilor în care creează și mențin aceste 3 tipuri de relații: relația cu superiorii ierarhici (la bază, părinții), relația cu egalii (la bază, frații) și relația cu subordonații (la bază, copiii din familie în raport cu părinții). Evenimentul, structurat pe două zile, este menit să creeze un spațiu în care este încurajată atât profunzimea explorării, atenția, curiozitatea, cât și bucuria, râsul, relaționarea, apropierea, căldura, iubirea.
Pentru că faci parte din comunitatea noastră, beneficiezi de o reducere de 10% pentru participarea la eveniment. Pentru a primi reducerea, introdu în câmpul special de pe pagina de plată codul de discount „parenting10„:
Eveniment „Te rog, scoate-ți bocancii”
Te invit să vizionezi interviul integral cu Cristina și Mioara Șoldan pe tema traumelor și tiparelor transgeneraționale:
Sursa foto: Pexels
