„Dacă vrei, poți!” Cunoști ideea din domeniul dezvoltării personale că e suficient să vrei ca să poți reuși, nu?
Fără să-i contest meritul de a motiva oamenii să-și crească încrederea în propriile lor puteri, doresc să atrag atenția că, în relația cu copilul, această credință poate căpăta nuanțe periculoase.
Poate că îți sună cunoscut:
- „Copilul nu vrea să-și facă temele repede. Tot trage de timp și ajungem să ne enervăm cu toții.”
- „Știe că nu-mi place când începe să mârâie și să plângă și tot continuă să facă asta. Știe că, dacă mi-ar vorbi calm, nu m-aș mai enerva.”
- „Copilul meu refuză să încerce lucruri noi. Nu vrea să facă nimic din ce îl scoate din zona de confort.”
În toate aceste 3 exemple de mai sus, și în multe alte contexte, părintele consideră că cel mic nu vrea să facă anumite lucruri. Și poate chiar îi spune uneori „Nu există NU POT. Există NU VREAU.”
… Ceea ce pune copilul în fața unei probleme care îl depășește…
Iată de ce copilul se simte depășit:
1. Copilul tău te crede pe tine, părintele lui
Cel mic crede că ceea ce spui tu este adevărat. Credințele tale devin, treptat, credințele lui. El învață de la tine să se descurce în viață. De aceea, toate învățăturile tale sunt valoroase pentru el. Și, cât este mic, nu le pune la îndoială.
2. Copilul vrea să-ți facă pe plac, dorește să fie plăcut, iubit și acceptat de tine
Copilul știe că sănătatea, starea lui de bine, siguranța lui, poate chiar viața lui depinde de tine. Din acest motiv, el face tot posibilul să-ți ofere ceea ce îi ceri, în măsura posibilității. El face tot ceea ce poate ca să-ți arate ce dorești să vezi și să-ți spună ceea ce ai nevoie să auzi de la el.
3. Face asta chiar dacă acest lucru înseamnă să se nege pe sine
Copilul alege să se comporte așa cum dorești tu negându-și propriile emoții, trăiri și dorințe. Copilul învază să-și reprime emoțiile și să ascundă gândurile pe care știe că le dezaprobi.
4. În același timp, în realitatea lui interioară, din anumite cauze reale, copilul chiar nu poate să facă anumite lucruri
Din moment ce, cu toată dorința de a fi iubit de părinte, nu reușește în mod repetat să facă ce îi cere părintele, înseamnă că vorbim despre o situație de nu poate.
Citește și:
Psihologul Gáspár György: Comportamentul urât al copilului se schimbă doar după ce ne schimbăm noi
9 alternative la pedepse care chiar funcționează. Cum corectăm greșelile copilului prin metode pozitive [VIDEO]
Și atunci, ce putem face noi, părinții, pentru a ne ajuta copiii să iasă din zona de confort și să facă lucruri pe care vedem că sunt capabili să le facă?
Îți propun să vedem mai întâi ce fac mulți părinți și nu ajută.
Niciuna dintre reacțiile enumerate mai jos ale părinților nu reprezintă un argument care să ajute copilul să reușească să facă ceea ce îi ceri:
❌ „I-am spus de atâtea ori! Cum nu poate?”
❌ „Trebuie să poți!”
❌ „Dacă sora ta/Laura/David poate, tu de ce nu poți?”
❌ „Eu, la vârsta ta, puteam și nici nu aveam condițiile tale.”
❌ „Dacă nu faci nici de data asta, nu mai ai voie la ecran/înghețată.”
❌ „Hai, fă pentru mami! Hai, vă pentru buni!”
❌ „Oamenii puternici nu se lasă învinși de frică. Tu ești slab sau puternic?”
❌ „Băieții nu plâng.”
❌ „Fetele mari nu plâng.”
❌ „Nu te mai smiorcăi atâta fără motiv! Dacă îți dau o palmă, chiar o să ai un motiv să plângi!”
Și atunci, ce anume ajută? Cum putem determina copilul să facă ce îi cerem atunci când credem că el este capabil să facă asta, însă el nu face, în mod repetat?
Ce consider că ajută este:
1. Să ai încredere în copilul tău
Să-l crezi că îți spune adevărul. Adevărul lui din momentul respectiv.
2. Să-ți respecți copilul
Să-l respecți și să-i arăți respect respectându-i emoțiile, acțiunile, deciziile, gândurile, trăirile, alegerile, procesele.
3. Să-ți accepți copilul
Să accepți ceea ce simte, ceea ce face și felul în care se manifestă acum. Atenție, asta nu înseamnă că te resemnezi cu eșecul veșnic, ci doar că accepți starea de fapt din acest moment.
4. Să-ți ghidezi copilul
Să-l ghidezi către a se înțelege mai bine pe sine și a găsi propriul său drum către cea mai bună soluție în contextul respectiv.
5. Să nu uiți niciodată: Copilul tău te iubește necondiționat și are mare nevoie de ajutorul tău!
El are nevoie de tine pentru a-și depăși provocările și pentru a învăța să-și gestioneze emoțiile. Copilul are nevoie de tine inclusiv pentru a reuși să facă ce îi ceri!
În acest context, atunci când copilul nu poate, a-i spune că nu vrea îl descurajează, îl face să se simtă negat, neputincios, defect, respins, abandonat, condiționat, rușinat, vinovat.
Oare asta ne dorim ca părinți?
Sau ne dorim ca, atunci când au o dificultate, când nu pot face ceva, să vină la noi și să ne ceară ajutorul, iar noi să-i îndrumăm?
Și, astfel, pas cu pas, zi după zi, copilul să devină tot mai încrezător că dificultățile pot fi depășite, că se poate baza pe tine și că el este persoana care reușește.
Așadar, atunci când copilul îți spune că nu poate, crede-l pe cuvânt și fii alături de el pentru a-l ajuta să reușească!
La final, te invit să descarci un ghid de o pagină pdf menit să te ajute să calmezi emoțiile dificile ale copilului tău/copiilor tăi, atunci când se manifestă:
Sursa foto: Oleksandr Pidvalnyi, Pexels
