Examenele de Evaluarea Națională de la finalul clasei a VIII-a se apropie și emoțiile se intensifică. Anul acesta, Evaluarea Națională de final de gimnaziu va avea loc în perioada 23-27 iunie.
Psihologul Corina Lupău prezintă, într-o postare pe contul de Facebook, mai multe motive pentru care părinții au așteptări mai mult sau mai puțin rigide de la adolescenții lor cu privire la acest examen.
Corina Lupău este psiholog clinician, psihoterapeut, Doctor în Medicină care lucrează cu copii, adolescenți și adulți în Oradea, la Spitalul Județean și la cabinetul său de psihologie.
„Îți propun să reflectezi unde și la ce nivel te regăsești. Și mai ales, cum poți să-i transmiți copilului acum, pe ultima sută de metri, că ești alături de el, reglând (reformulând) aceste așteptări”, spune psihologul citat.
Iată 10 motive pe care le prezintă Corina Lupău pentru care părinții au așteptări mai mult sau mai puțin rigide, de la adolescenți cu privire la examenul de Evaluarea Națională:
1. Dorința de reușită pentru copil
„Părinții vor ca adolescentul să aibă “un viitor”, iar examenul este văzut ca o poartă spre un liceu bun și, implicit, spre o carieră de succes. Acesta este un deziderat firesc, dar când devine o cerință absolutistă, constituie un pietroi pus pe umerii copilului”, atrage atenția specialista în sănătatea mintală.
2. Proiecții personale
Potrivit acesteia, „unii părinți atribuie copilului propriile visuri neîmplinite sau traiectorii dorite. „Eu n-am avut șansa să merg la un liceu bun, tu trebuie să reușești” sau tocmai pentru că au mers la un liceu de elită, nu acceptă altfel de la copilul lor”.
3. Validare socială
„Rezultatele bune ale copilului sunt percepute ca o reflectare pozitivă a părinților, a felului în care l-au crescut sau a nivelului lor educațional. E fie motiv de laudă în fața colegilor, prietenilor sau familiei extinse, fie de rușine”, arată psihologul din Oradea.
4. Comparația cu alți copii
Iată ce spune aceasta: „În multe familii sau comunități, există o presiune socială de a nu „rămâne în urmă” față de alți copii sau familii, ceea ce alimentează așteptările. “Da’ Măriuca ce notă a luat? Da’ de ce ea poate și tu nu?” Ce bine că s-au secretizat notele la examen prin intermediul codurilor!”
5. Frica de eșec sau de un viitor incert
„Părinții se tem că un rezultat slab ar putea închide uși importante pentru copil, așa că pun accent pe performanță pentru a evita riscuri. Deseori au impresia că acum se joacă viitorul copilului. În fapt, e un examen din lungul șir pe care le va da”, subliniază Dr. Corina Lupău.
6. Investiția în educație
Potrivit acesteia, „mulți părinți au cheltuit bani și au investit efort în meditații, sprijin emoțional, supraveghere etc., și doresc să se vadă roadele. Sacrificiile financiare are familiei stau la baza multor așteptări”.
7. Presiunea sistemului educațional
„Se pune accent pe notă și clasament, iar părinții, conștienți de realitățile competiției pentru licee bune, își aliniază așteptările în funcție de acest cadru” – este un alt aspect relevant evidențiat de psiholog.
8. Dorința de disciplină și responsabilitate
Conform acesteia, „unii părinți văd examenul ca o ocazie ca adolescentul să învețe despre efort susținut, organizare și asumarea consecințelor. În acest caz, mai mult decât rezultatul în sine, contează formarea omului.”
9. Credința că „așa trebuie”
„Așteptările pot veni și dintr-un model cultural sau familial transmis din generație în generație, din ideea că performanța școlară e o dovadă de educație bună, iar un rezultat mai slab ar caracteriza negativ părintele”, mai spune specialista în sănătate mintală.
10. Nevoia de control
Conform acesteia, „Evaluarea Națională este văzută de mulți părinți ca o situație cu miză mare, dar incertă. Părinții pot avea așteptări rigide din dorința (uneori inconștientă) de a avea un sentiment de control asupra viitorului copilului”.
La final, Dr. Corina Lupău subliniază că adolescenții simt aceste lucruri chiar și atunci când părinții nu vorbesc explicit despre ele: „Chiar dacă nu sunt verbalizate, adolescenții prind aceste așteptări din atitudini, comportamente, gesturi ale părinților, de multe ori chiar indirecte și pot crește anxietatea de examen”.
În concluzie, dacă ești părintele unui absolvent de clasa a VIII-a, este important să îți evaluezi propriile așteptări de la fiul tău sau fiica ta referitoare la examenele de Evaluarea Națională, pentru a nu pune o presiune suplimentară în această perioadă și așa stresantă și încărcată emoțional.
Citește și:
Cum să te „cerți” cu adolescentul. 8 sfaturi de la psihologul Corina Lupău
Psiholog Mirela Horumbă spune cum să ne ajutăm copiii stresați de Evaluarea Națională din clasa a VIII-a
Rezultate finale Evaluarea Națională 2024. Notele au fost scăzute pentru peste 9.600 de elevi
Sursa foto: Freepik.com
Fii la curent cu articolele pe care le publicăm abonându-te la canalul nostru de WhatsApp (apasă clopoțelul din dreapta sus):
Canalul Whatsapp Parenting 2.0
