Ce înseamnă să crești un copil bine?
Și de ce primii 7 ani de viață spun cam totul despre această creștere?
Sunt întrebări la care răspunde consultantul educațional Oana Moraru, într-o postare pe contul său de Facebook.
Oana Moraru este pedagog cu o experiență de predare de peste 30 de ani și autoare de carte. De asemenea, ea este fondatoarea sistemului privat de educație Helikon, fiind implicată constant în procesul educațional atât la clasă, cât și în tabere școlare.
Potrivit specialistei, „sunt 7 etaje ale construcției de sine, fiecare depinzând de cele de sub ele. În funcție de aceste 7 praguri, poți construi o școală, un sistem de educație, o direcție în parenting sau în propria familie. Toate își au baza în grija fizică și în semnalele emoționale și intelectuale pe care copiii le primesc în primii 7 ani de viață”.
Iată care sunt, potrivit Oanei Moraru, cele 7 etaje ale construcției de sine, parcurse de copii în primii 7 ani de viață:
1. Nivelul siguranței
„Acolo se formează sentimentul de stabilitate în viață, optimismul și reziliența. Grija parentală, rutinele și limitele sigure puse de părinți sunt vitale. O grădiniță cu rutine clare, fără multe schimbări, cu adulți necritici și neangajați în lupte de control – este cheia”, explică Oana Moraru.
2. Relațiile sănătoase
Iată ce spune consultantul educațional despre acest nivel: „Cum primește copilul autonomie, fără frica abandonului, face diferența pe termen lung între un tânăr adaptabil, flexibil, creativ emoțional, și unul dependent sau cu mari frici de pierdere a controlului.”
„Aici, contează enorm ca în intervalul 2-5 ani, când copiii au multe idei și inițiative, să nu fie rușinați sau certați aspru pentru cele mai nepotrivite dintre ele. Nici ajutați excesiv. O grădiniță cu multe activități practice este o mare oportunitate . Știu grădinițe unde copiii învață să coasă, să pirograveze, să desfacă o conservă, să bată un cui. Mulți dintre copiii pe care îi știu eu nu își desfac singuri nici coaja bananei”, precizează Oana Moraru.
3. Sentimentul că este angajat într-o misiune
Este vorba despre sentimentul „că are o direcție, o chemare, un lucru de împlinit”. Potrivit Oanei Moraru, „de aici vin curajul, ambiția, puterea de a trece mai departe când e greu, autocontrolul, amânarea gratificării”.
Ea mai clarifică următoarele lucruri: „Copiii foarte criticați, cu rușine sau respingere – nu prea urcă spre nivelul următor. Tot anii preșcolari sunt cei mai propice pentru imprimarea acestui sentiment de ”mă aflu mereu în treabă”, ”îmi place să finalizez ce fac”, ”eu pot lucruri dificile”, eu știu să-mi onorez treaba”.”
4. Abilitatea de a-i vedea și de a-i înțelege pe ceilalți
În acest stadiu – unul care se deschide pe la 5-6 ani – jocul singuratic sau numai în doi trebuie să evolueze către jocul în grup, spune specialista citată.
Potrivit Oanei Moraru, „pentru ieșirea din bula egoică specifică vârstelor mici, copiii au nevoie, la grădiniță, de multe jocuri de rol, puneri în scenă ale unor situații din viața lor, de comentatori ai realității, de jocuri de negociere, de realizare a unor schimburi sau împrumuturi. Copiii care intră la școală și care încă nu pot tolera un joc de grup fără să se supere în primele 10-15 minute, au probleme, pe termen lung, de socializare.”
5. Puterea de a se exprima, de a spune ce gândește
„Jocul de rol, teatrul și improvizația, recitativele de poezii, cântatul, dansatul, pictatul trebuie practicate săptămânal de copii, până la 12 ani, cel puțin”, recomandă Oana Moraru.
Conform acesteia, „expresivitatea facială, corporală, verbală, dacă sunt bine stimulate – îți dau senzația că locuiești bine în propriul corp, că ai autoritatea propriilor gânduri și vorbe. Nu degeaba cele mai bune universități din lume aleg studenții pe bază de eseu scris – acolo unde caută o scriitură care are o voce proprie.”
6. Nivelul intelectual
„Abia al 6-lea nivel este cel intelectual, pentru care ne dăm sufletul în școli, pe la teme și la meditații – sperând că lucratul mult îi face pe copii mai apți pentru piața muncii sau a supraviețuirii economice”, punctează experta în educație.
Totuși, continuă aceasta, „claritatea mentală și receptivitatea intelectuală se formează în grădiniță prin dezvoltarea vorbirii și desen: povestire și repovestire orală, descrieri și hărți mentale, comparații și înțelegerea fenomenelor de bază din natură.”
Oana Moraru a scris despre fiecare prag intelectual, de la grădiniță la clasa a IX-a, în cartea sa ”Cum își găsesc copiii motivația școlară”.
7. Capacitatea de a-și încărca bateriile fără să depindă de alții
„Nivelul acesta al construcției este capacitatea fiecăruia dintre noi de a ne încărca bateriile, fără să depindem de alții și fără să dăm vina pe sisteme, politici sau oameni”, spune Oana Moraru.
Conform acesteia, „copilul mic se încarcă din joc. Energia adulților de a se reinventa, de a se ridica de jos, de a o lua de la capăt – vine de demult, din anii copilăriei, când, lăsat să se joace mult după propriul plac – a apucat, cu riscul plictisului și al frustrărilor – să își inventeze jocuri, scenarii, jucării, cu forțe proprii. Copiii lăsați să exploreze suficient, fără intervenții obsesive sau timp mereu planificat de părinți sunt și copiii care învață să folosească resursele din jurul lor creativ, fără să se plângă”.
Potrivit specialistei în educație, dacă ar fi să evaluezi un om, la vârsta copilăriei sau mai târziu, cam aceasta ar fi construcția pentru fericirea lui:
- Siguranța fizică
- Calitatea relațiilor
- Angajarea în acțiune/misiune
- Înțelegerea celuilalt
- Exprimarea de sine
- Claritatea mentală
- Capacitatea de reîncărcare cu vitalitate și optimism
„Dacă ar fi să construim o școală, asta ar trebui să verificăm – în ce măsură fiecare copil primește stimuli pentru fiecare etaj al sinelui”, conchide Oana Moraru, pedagog, consultant educațional.
Citește și:
Oana Moraru: „Copiii cresc mereu în lumina în care îi vedem”
Ce înseamnă educație emoțională sănătoasă? 9 abilități emoționale de care au nevoie copiii
Tații contează! Gáspár György prezintă efectele prezenței emoționale a tatălui pentru copil
Sursa foto: Facebook Oana Moraru
Fii la curent cu articolele pe care le publicăm abonându-te la canalul nostru de WhatsApp (apasă clopoțelul din dreapta sus):
Canalul Whatsapp Parenting 2.0
