Un anumit stil de parenting implică un risc aproape dublu pentru copii de a avea simptome ale problemelor de sănătate mintală, arată rezultatele unui nou studiu.
În această situație se află copiii expuși stilului “ostil” de parenting, caracterizat printr-un comportament de control excesiv și printr-o disciplină fizică sau psihologică dură.
Acești copii se confruntă cu un risc de aproape două ori mai mare decât semenii lor de a dezvolta probleme de sănătate mintală până la vârsta de 9 ani, afirmă cercetătorii de la Universitatea din Cambridge și de la Colegiul Universitar din Dublin. Specialiștii au ajuns la această concluzie după ce au urmărit peste 7.500 de copii de când erau bebeluși până la vârsta de 9 ani. Concluziile cercetătorilor au fost cuprinse într-un nou studiu publicat în revista medicală “Epidemiology and Psychiatric Sciences”.
“Nu sugerăm niciun moment că părinții nu ar trebui să stabilească limite ferme pentru comportamentul copiilor lor, dar este dificil să fie justificată disciplinarea dură frecventă, având în vedere implicațiile acesteia asupra sănătății mintale”, a declarat Dr. Ioannis Katsantonis, cercetător doctoral la Universitatea din Cambridge, unul dintre autorii studiului, citat de Reckon.news.
Stilul de parenting influențează puternic dezvoltarea copilului
Stilurile parentale sunt profund legate de dezvoltarea copilului și pot reprezenta fie un risc, fie un factor de protecție pentru sănătatea mintală a copilului.
Pentru a contura stilul de parenting ostil, cercetătorii oferă câteva manifestări ale acestuia:
- A țipa în mod regulat la copii
- Pedepse fizice de rutină
- Izolarea copiilor atunci când au un comportament nedorit
- Distrugerea stimei de sine a copiilor
- Pedepsirea copiilor în funcție de starea de spirit a părinților
Totodată, stilul de parenting cald și implicat poate reduce riscul apariției unor probleme de sănătate mintală la un copil, în timp ce “parentingul excesiv de implicat/protectiv, dur și disciplinar” este un predictor al simptomelor de sănătate mintală precară, au remarcat autorii studiului.
Aceste simptome pot varia de la anxietate și neimplicare socială până la comportament impulsiv sau agresiv și hiperactivitate.
Citește și:
Ce este și ce nu este parentingul permisiv. 11 lucruri pe care le fac părinții permisivi
8 fraze pe care le spun copiii și care ascund frica și anxietatea
Ne confruntăm cu o criză de sănătate mintală în rândul copiilor
Diagnosticele de anxietate și depresie la copii sunt în creștere în ultimii ani, conform datelor Departamentului de Sănătate și Servicii Umane al SUA (HHS). Numărul de cazuri diagnosticate de anxietate în rândul copiilor a crescut cu 29% între 2016 și 2020, în timp ce depresia a crescut cu 27%.
În paralel, cifrele indică o scădere semnificativă a bunăstării mentale și emoționale a părinților și îngrijitorilor.
“Descoperirile noastre subliniază cât de important este să facem tot posibilul pentru a ne asigura că părinții sunt sprijiniți în acțiunile lor de a le oferi copiilor lor o educație caldă și pozitivă, în special atunci când circumstanțele mai largi îi expun riscului ca sănătatea mintală să fie afectată”, a afirmat Dr. Jennifer Symonds, profesor asociat la University College Dublin, co-autoare a studiului privind stilurile parentale.
Totuși, stilul parental nu este singurul factor care influențează evoluția sănătății mintale a copiilor. Aceasta poate fi influențată de gen, de sănătatea fizică și de statutul socio-economic, au mai descoperit cercetătorii.
“Faptul că unul din 10 copii (din studiu) se aflau în categoria cu risc ridicat pentru probleme de sănătate mintală reprezintă o îngrijorare și ar trebui să fim conștienți de rolul pe care îl pot juca părinții în acest sens”, a precizat Ioannis Katsantonis.
Citește și:
Prea multă școală și prea puțină joacă, o cauză a depresiei la copii și adolescenți (Studiu)
Petronela Rotar: Dacă mamele nu tratează depresia, copiii lor vor avea nevoie de psiholog
Ce este un stil de parenting
Stilul de parenting al unei persoane este diferit de practicile sale parentale. În accepțiunea cercetătorilor implicați în acest studiu, o practică parentală este un comportament specific orientat spre un scop, cum ar fi a insista ca cel mic să învețe bunele maniere la masă.
Însă, stilul de parenting se referă la caracteristicile emoționale ale părintelui, – cum ar fi cât de sensibil este la nevoile copilului său, – care determină modul în care părintele interacționează cu copilul său.
În psihologie, există diferite denumiri și clasificări ale stilurilor de parenting, inclusiv permisiv, cu autoritate (authoritative), autoritar (authoritarian) sau neglijent.
Studiul citat a grupat stilurile parentale în 3 categorii:
- Cald – care manifestă afecțiune și atenție la nevoile copilului
- Consecvent – care stabilește așteptări și reguli clare
- Ostil – caracterizat printr-un control parental excesiv și printr-o disciplină fizică sau psihologică dură
Cercetătorii au descoperit că stilul de parenting ostil a crescut riscul pentru copil de a avea probleme de sănătate mintală atât de mare risc, cât și cu risc ușor.
O altă descoperire a studiului este că educația parentală consecventă a avut un rol limitat de protecție pentru copiii din categoria cu risc ușor pentru sănătatea mintală. Cercetătorii au fost surprinși să constate că educația parentală caldă nu crește probabilitatea ca acești copii să se încadreze în grupul cu risc scăzut. Acest lucru s-ar putea datora modului în care alți factori, cum ar fi genul sau statutul socio-economic, influențează sănătatea mintală.
De exemplu, probabilitatea ca fetele să ajungă în categoria cu risc ridicat este mai mare decât în cazul băieților.
Copiii din medii mai bogate au fost mai puțin susceptibili de a prezenta simptome de probleme de sănătate mintală, în timp ce copiii cu un părinte erau mai susceptibili de a prezenta probleme.
În acest context, cercetătorii recomandă mai multă intervenție și mai mult sprijin nu doar pentru copii, ci și pentru noii părinți.
“Sprijinul adecvat ar putea fi ceva simplu precum a le oferi proaspeților părinți informații clare și actualizate despre cum să gestioneze cel mai bine comportamentul copiilor mici în diferite situații”, a recomandat Ioannis Katsantonis. Potrivit acestuia, “există în mod clar pericolul ca stilul parental să poată exacerba riscurile la adresa sănătății mintale. Acesta este un lucru de care ne putem ocupa”.
Citește și:
11 semnale de alarmă pentru părinți care ar putea indica depresia la copii
Psihologul Diana Stănculeanu prezintă simptomele tulburărilor emoționale la copii și adolescenți
„De ce numai pe-al meu îl necăjesc colegii?” 5 soluții de la Oana Moraru pentru a ajuta copiii să pună limite
Sursa foto: Mikhail Nilov, Pexels
