Relația cu mama formează relația pe care o avem cu viața. Astfel, indiferent când alegem să vindecăm relația cu mama, relația cu viața se îmbunătățește instantaneu, afirmă Petronela Rotar, psiholog, autoare de cărți și facilitatoare de tabere de dezvoltare personală.
„Nu ne naștem cu o viziune optimistă sau pesimistă asupra vieții. Nu ne naștem anxioși, temători față de ea, nu ne naștem crezând că viața e grea și lumea rea. Toate astea apar în relație cu mama sau în lipsa relației cu mama”, explică Petronela Rotar, într-o postare pe contul său de Facebook.
Potrivit acesteia, mama este persoana care ne primește, – sau nu, – în brațele ei imediat cum am venit pe lume. Ea e cea care e responsabilă de împlinirea nevoilor noastre.
Psihologul enumeră puținele nevoi pe care le au copiii în primul an de viață:
- Nevoia de a fi hrăniți atunci când ne este foame
- Nevoia de a fi schimbați atunci când suntem uzi
- Nevoia de a fi alinați atunci când ne doare ceva și plângem
- Nevoia de a trăi într-un mediu echilibrat și predictibil
- Nevoia de a ne fi oglindite bucuria, valoarea și importanța în viețile părinților noștri
Această perioadă are o importanță covârșitoare în dezvoltarea ulterioară a copilului. „Aici, în perioada preverbală, de unde avem zero amintiri, este incubatorul viitoarei noastre personalități, al felului în care ne vom raporta la lume și la viață”, afirmă Petronela Rotar.
Citește și:
Petronela Rotar: 5 din 10 mame din România trec prin depresie post-partum. “Încercați să mergeți pe un grup de mame și să spuneți că nu vă iubiți copilul”
Psihologul Diana Stănculeanu prezintă simptomele tulburărilor emoționale la copii și adolescenți
Dacă mama este echilibrată emoțional și are grijă să satisfacă nevoile copilului, el învață că lumea e un loc bun
Specialistul citat explică modul în care atitudinea mamei din primul an de viață al bebelușului îi formează relația cu lumea și cu viața.
„Dacă mama e o mamă echilibrată emoțional și va avea grijă să împlinească aceste nevoi ale mele de copil abia sosit în lume, mă va hrăni și schimba la timp, va fi conectată la mine și la emoțiile mele și va ști să mă liniștească în distress, ce voi integra foarte devreme este că viața, lumea asta este un loc preponderent plăcut, binevoitor, în care nevoile mele sunt cel mai adesea împlinite, unde simt iubire și susținere în brațele mamei, unde sunt primit cu bucurie și acceptare”, arată psihologul.
Apoi, prezintă și reversul medaliei: „Dacă, în schimb, mama mea nu e echilibrată emoțional, e nefericită, depresivă, anxioasă, poate într-o relație abuzivă, nu se poate conecta la mine fiindcă e distrasă de propriile drame și probleme, mă lasă să plâng când mi-e foame sau sete, fiindcă poate medicul i-a zis să mă dreseze să mănânc la ore fixe, mă lasă să plâng singur în pat până adorm, nu mă ia în brațe că mă-nvăț, deși locul meu de bebeluș acolo e, în brațele mamei, ce voi învăța foarte devreme despre viață și lumea asta e că e un loc înspăimîntător, în care nevoile mele nu contează, unde trebuie să mă descurc singur cu emoții copleșitoare pe care sistemul meu nervos nu le poate regla de unul singur fiindcă nu are încă această capacitate, în care nu mă simt iubit, important, dorit, în care simt des frică, anxietate, singurătate, rușine. Relația mea cu viața nu va fi una de curgere, îmi va fi greu să văd frumosul din oameni și din lume.”
Citește și:
Petronela Rotar: Dacă mamele nu tratează depresia, copiii lor vor avea nevoie de psiholog
Gabor Maté: Cele 2 gânduri traumatizante ale copilului mic când părintele nu-i satisface nevoile
„Uneori, să vindeci relația cu mama nu înseamnă să repari relația cu mama”
Petronela Rotar mărturisește că și ea, la rândul ei, a parcurs un drum lung și dificil până când a putut vedea „și frumusețea vieții, nu doar teribilul ei”. Și nu a reușit asta până când nu și-a vindecat relația cu mama.
Potrivit acesteia, „uneori, să vindeci relația cu mama nu înseamnă să repari relația cu mama. Unele relații nu mai pot fi reparate; fie ceilalți nu mai sunt fizic, fie e imposibil să facem asta, fiindcă nu sunt dispuși să lucreze la reparație împreună cu noi. Însă putem vindeca rănile produse în aceste relații, putem recadra și rescrie într-un mod sănătos, adult, poveștile noastre de viață, pentru a crește din punct de vedere emoțional.”
De altfel, este ceea ce se întâmplă în urma proceselor de terapie individuală și de grup. De exemplu, psihologul amintește că, după un workshop foarte intens, mai mulți membri ai grupului au spus exact asta: „Simt că am crescut”. (Pentru detalii despre taberele și retreaturile pe care le facilitează Petronela Rotar, intră pe site și pe pagina de Facebook).
La finalul postării, Petronela Rotar spune că a provocat răni ambelor sale fiice, „din răni, din neștiință, din neputință. Însă la ambele relații, cu ambele mele fiice, lucrez permanent și voi lucra cât voi fi în viață”.
Citește și:
11 semnale de alarmă pentru părinți care ar putea indica depresia la copii
Monstru manipulator sau ființă demnă de iubire? Copilul devine așa cum îl vede părintele
Sursa foto: Facebook Călătorie spre Sine
