Gândim prin prisma credințelor noastre. Începând din frageda copilărie, învățăm de la părinții și educatorii noștri lucruri despre viață, despre oameni, despre noi înșine. Aceste păreri devin convingerile noastre despre viață, despre noi înșine, despre ceilalți. Convingerile noastre reprezintă setul de lucruri pe care le considerăm adevărate. Pe parcursul vieții, ele se mai schimbă, în funcție de experiențele pe care le trăim.
Cele mai profunde credințe sunt cele pe care le considerăm adevăruri absolute.
Totuși, dacă ai deschiderea să afli lucruri noi, încep prin a-ți spune că și ceea ce simți a fi adevăruri absolute pentru tine sunt, în esență, niște convingeri, doar că unele foarte profunde, bazate pe valori profunde. Nu sunt adevăruri absolute. Și pentru mine a fost greu să admit și să mă împac cu asta, acum câțiva ani, în cadrul cursului de Master NLP (Programare Neuro-Lingvistică). Însă, în timp, acest lucru mi-a adus beneficii extraordinare în planul identificării și schimbării credințelor limitative.
Personal, cred că niciun om nu poate cunoaște adevărul absolut, din simplul motiv că fiecare dintre noi trăim experiențe personale, individuale, care nu ne permit să avem acces la tabloul obiectiv al tuturor experiențelor trăite de o ființă umană. În opinia mea, dacă există cineva care deține adevărul absolut, acesta este Dumnezeu, Divinitatea, Sursa, inteligența infinită universală.
Citește și:
Creierul plin cu rușine nu poate învăța. Gabor Maté: „Școlile îi rușinează pe copii, apoi se așteaptă ca ei să învețe”
9 alternative la pedepse care chiar funcționează. Cum corectăm greșelile copilului prin metode pozitive [VIDEO]
Convingeri limitative vs convingeri constructive
Cu siguranță, ai auzit de conceptul de convingeri limitative. Sunt acele convingeri pe care le avem formate și care, prin efectele lor asupra noastră, ne limitează, împiedicându-ne să evoluăm, să avansăm, să ne realizăm scopurile.
Iată câteva exemple de convingeri limitative răspândite care au consecințe neplăcute în viețile oamenilor:
- “Bărbații sunt nesimțiți și vor numai sex.”
- „Toți bărbații sunt porci.”
- “Femeile vor numai bani.”
- „Toate femeile sunt curve.”
- “Oamenii bogați sunt răi și fie au furat, fie au călcat pe cadavre pentru a se îmbogăți.”
- “Merit să primesc atenție doar atunci când îmi este foarte rău/greu.”
- “În viață trebuie să lupți ca să supraviețuiești.”
- “Nu poți avea împlinire și în familie, și în profesie. Trebuie să sacrifici ceva.”
Toate bune și frumoase până în momentul în care oamenii se confruntă cu blocaje în viața personală, profesională, financiară, în relațiile cu cei din jur. Sunt blocaje pe care nu le pot depăși din cauza unor credințe limitative de care nu sunt conștienți.
Convingerile limitative ne împiedică să avem o viață împlinită prin faptul că sunt ca un filtru pentru noi: deși în jurul nostru viața ne oferă de toate, credințele noastre ne fac să selectăm din oferta Universului doar acele lucruri, elemente, oameni, oportunități care corespund credințelor noastre. În felul acesta, credințele mai primesc o confirmare în plus și cercul vicios este reluat din nou și din nou.
O persoană care crede că oamenii bogați sunt răi va omite informațiile despre donațiile pe care le fac oamenii de afaceri unor cauze umanitare sau despre proiectele pe care le susțin, în schimb va vedea toate știrile despre marii evazioniști sau despre condamnările pentru mită și furturi la nivel înalt.
Conștientizarea convingerii limitative este primul pas pentru schimbarea ei, pentru transformarea ei într-o credință constructivă, benefică, menită să susțină scopurile.
Schimbarea începe abia după ce avem deschiderea să înțelegem că ce vedem noi nu este realitatea, ci doar ce ne permite filtrul convingerilor noastre să vedem din realitatea obiectivă.
Cu alte cuvinte, realitatea pe care o vedem corespunde credințelor noastre, valorilor noastre, corespunde cu cine suntem noi și cu lucrurile prin care ne definim.
Sper că nu te-ai plictisit până acum. Poate că te întrebi ce legătură are tot ce am scris mai sus cu parentingul, cu educația copiilor?
Educația copiilor este nu doar transmiterea de către părinți înspre copii a convingerilor și valorilor.
Educația este și formarea copilului prin prisma convingerilor pe care părintele le are despre copil.
Citește și:
Cele 9 emoții care îi îmbolnăvesc pe copii. Cum îți ajuți copilul să le facă față
Dr. Lindsay Gibson: Trăsăturile părinților imaturi emoțional. Cum sunt afectați copiii acestor părinți
Dezvoltarea copilului, influențată nu doar de gene, ci și de mediu
Până de curând, specialiștii în educație și în dezvoltarea copilului se bazau pe informațiile studiilor în domeniul geneticii care indicau faptul că moștenirea ereditară cuprinsă în ADN este total responsabilă de cine devine copilul pe parcursul timpului, de ce trăsături, talente, abilități și boli manifestă în viață.
Cercetările au continuat. Una dintre ramurile geneticii care s-a dezvoltat în ultimii ani este epigenetica. Studiile din acest domeniu au demonstrat că felul în care se manifestă în viața reală bagajul genetic este determinat de factorii de mediu, precum alimentația din sarcină și primele luni de viață, condițiile de viață din copilărie, relația copilului cu părinții, contextul emoțional din familie, contextul social din care face parte copilul etc.
“Știm că o nutriție sănătoasă a mamei și a fătului, combinată cu sprijinul socio-emoțional pozitiv al copiilor prin mediile lor familiale și comunitare, va reduce probabilitatea modificărilor epigenetice negative care cresc riscul deteriorării ulterioare a sănătății fizice și mintale”, scriu specialiștii Centrului de Dezvoltare a Copilului (Center on the Developing Child – trad.) din cadrul Universității Harvard, într-un material despre impactul genelor și al mediului asupra dezvoltării copiilor.
Citește și:
Copilul simte frică și nesiguranță? De ce mesajul “Ești în siguranță” nu ajunge la copil
Cum ne exprimăm iubirea față de copil, în funcție de vârstă. 6 sugestii de la psihologul Gáspár György
Copilul devine așa cum îl vede părintele
Cine este cel mai puternic factor din mediu care influențează dezvoltarea copilului? Bineînțeles, părintele, și în mod special mama, deoarece micuțul a făcut cunoștință cu ea cu mult înainte de a se naște, de a se separa de corpul ei.
Credințele părintelui despre copii, în general, și despre acest copil al său, în particular, îi vor trasa micuțului un culoar în care va trebuie să-și încadreze manifestările pentru a fi văzut și acceptat de către părinte.
Cu alte cuvinte, când părintele crede că un copil trebuie să știe de frică, deoarece altfel nu înțelege, îi transmite implicit copilului său că doar prin frică e normal să ajungă să asculte. Copilul, care abia învață să se orienteze în lume, nu are altă opțiune decât să se conformeze și să preia această strategie de la părintele său.
Când părintele consideră că toți copiii manipulează și, dacă le arăți iubire și îi pupi mai mult decât doar când dorm, copilul învață să manipuleze, preluând conceptul de la adult.
Un părinte care crede că toți copiii sunt răi în esență și doar prin pedepse și frică pot fi educați să facă lucruri bune va educa niște copii cu emoții negative reprimate de frica părintelui. Asta până în momentul în care nu sunt văzuți de părinte și se pot manifesta liber, și apoi până când devin suficient de mari încât să nu mai poată fi controlați de către părinte.
Copilul devine persoana care îl vede părintele.
Citește și:
Educația emoțională a copiilor: Principalele 3 blocaje ale părinților
Părintele-alchimist: Cum transformăm tensiunea în iubire atunci când copilul nu ascultă
EXERCIȚIU: Auditul convingerilor tale despre copilul tău
Acum, știind aceste lucruri, dacă dorești, poți evalua obiectiv și detașat care sunt convingerile tale despre copilul tău/fiecare dintre copiii tăi.
Pentru aceasta, e suficient să-ți adresezi o întrebare și să răspunzi cu sinceritate la ea:
“Ce cred despre copilul meu?”
Pentru ca acest exercițiu să fie eficient și să iei maximum din el, te încurajez să iei o foaie de hârtie sau o agendă și să notezi toate răspunsurile, toate convingerile despre copil pe care le observi.
Uite și o sugestie care să te ajute: fiecare dintre nemulțumirile tale legate de copil ascunde una sau mai multe convingeri despre el.
Citește și:
Cum înveți copilul mic să nu facă crize atunci când se înfurie?
Oana Moraru: „Copiii își schimbă comportamentele când adulții sparg tiparul”
Care este alegerea ta conștientă?
Acum, că ai făcut auditul credințelor tale despre copil și conștientizezi că acestea nu reprezintă adevărul, ci sunt doar credințele tale despre copil, ai ajuns în poziția de a face alegeri conștiente.
Astfel, putem privi copilul ca pe un mic monstru manipulator, al cărui scop este să ne enerveze, să ne provoace, să încalce limitele și regulile pe care le stabilim, care trebuie pus la punct cât mai devreme, eventual de îndată ce s-a născut, arătându-i că are dreptul să primească mâncare și îngrijire, dar fără să venim la el la fiecare scâncet, altfel va deveni răsfățat. Căci, dacă îi arăți iubire și acceptare, pentru el va însemna că îi faci toate poftele și abia așteaptă asta pentru a ni se urca în cap și pentru a fi un nesimțit și în societate.
Sau, putem privi copilul ca pe un miracol, ca pe o ființă minunată cu un potențial uriaș, care merită considerația, respectul, iubirea și acceptarea noastră. Putem privi copilul ca pe o persoană în mod intrinsec bună și bine intenționată, care merită încrederea și atenția noastră fără să fie nevoie să le câștige, le merită prin simplul fapt că este.
Chiar dacă s-ar naște cu un bagaj genetic identic, copilul educat de o mamă care are credințele din prima variantă s-ar dezvolta foarte diferit de cel al cărei mamă are cea de-a doua abordare.
Copilul devine ceea ce vedem noi în el. Se dezvoltă în copil acele trăsături pe care părintele, educatorul, adultul pune reflectorul atenției.
Citește și:
Dr. Shefali Tsabary: „Nu există comportament rău al copiilor”. Ce se întâmplă de fapt când copilul are comportamente neplăcute
Psihologul Gáspár György: Comportamentul urât al copilului se schimbă doar după ce ne schimbăm noi
Astfel, părinții care privesc copiii ca pe monștri manipulatori formează monștri manipulatori. Și văd în jur monștri manipulatori, deoarece propriile credințe îi fac să selecteze din realitatea înconjurătoare doare ceea ce le corespunde.
Părinții care privesc copiii ca pe ființe minunate în dezvoltare, demne de respect formează ființe minunate în dezvoltare, demne de respect. Și văd în jurul lor oameni minunați, talentați, creativi și demni de respect.
Tu ce alegi?
Cum alegi să-ți privești copilul?
Ce alegi să crezi despre el?
Nu uita: copilul tău nu poate fi altfel decât îl vezi tu. Nu poate fi altfel decât crezi tu despre el. El se uită în ochii tăi pentru a primi răspunsul la întrebarea „Cine sunt eu?”. Și, acolo, găsește drept răspuns credințele tale despre el.
De acum încolo, poți alege conștient ce să crezi despre copilul tău. Și poți să lucrezi cu tine pentru a-ți schimba credințele limitative. De asemenea, e important ca, de acum încolo, să-ți asumi responsabilitatea pentru credințele tale despre copilul tău și despre efectele lor asupra dezvoltării copilului tău. Doar așa îl vei putea susține cu adevărat să devină cea mai bună versiune a sa!
Citește și:
Oana Moraru: „Nu e niciodată vina copilului dacă este foarte neascultător”
Psihologul Gáspár György: Comportamentul urât al copilului se schimbă doar după ce ne schimbăm noi
Copilul are comportamente opoziționiste și sfidătoare? Checklist-ul lui Janet Lansbury pentru părinți
Sursa foto: Tanaphong Toochinda, Unsplash
