Gabor Maté: Cele 2 gânduri traumatizante ale copilului mic când părintele nu-i satisface nevoile

Vocea interioară autocritică a adulților își are originea în vocea părinților care nu au răspuns adecvat nevoilor emoționale din copilărie. Cunoscutul autor de renume mondial Gabor Maté spune cum interpretează copilul mic faptul că părintele lui nu îi răspunde nevoilor și ne arată cum aceste răspunsuri se transformă în dependența de moduri de a obține validarea și iubirea din exterior.

Ca părinți, este important să înțelegem cum funcționează aceste mecanisme psihologice, pentru a le putem oferi copiilor noștri ce au nevoie, astfel încât ei să nu sufere din cauza traumelor din copilărie când vor fi adulți.

Dr. Gabor Maté este autor care a publicat 4 bestseller-uri, speaker internațional, specializat în vindecarea dependențelor și a traumelor. După ce a lucrat timp de 20 de ani ca medic de familie și medic în îngrijirea paliativă, Gabor Maté a lucrat pentru încă un deceniu cu pacienți afectați de dependența de droguri și de boli mintale.

Specialistul vorbește despre aceste traume care se formează în copilărie într-un video prezentat în cadrul Trauma Super Conference (accesul este gratuit timp de 24 de ore, doar e nevoie să te înregistrezi AICI).

Reacțiile noastre au o înțelepciune ascunsă

Potrivit lui Gabor Maté, ceea ce fondatorul psihanalizei Sigmund Freud numea superego este înțeles, în general, “ca fiind vocea internalizată a părintelui care spune “Nu ești suficient de bun” sau “Nu ai făcut suficient de bine” sau “Fă asta”, “Nu ar trebui să faci asta, este rău, este imoral”.

Totuși, în opinia expertului canadian, “este mai profund de atât. Cred că totul este un proces de evoluție”. Asta deoarece sistemele noastre “nu sunt nebune”, organismul nostru având propria lui înțelepciune.

Potrivit specialistului, orice reacție emoțională, chiar dacă duce la apariția unor boli, are în spate scopul înțelept de a asigura supraviețuirea.

“Reprimarea de sine are o înțelepciune în ea, nu-i așa? Chiar dacă ți-a dat o boală autoimună sau te-a adus în depresie sau te-a adus în relații proaste, la bază a avut un scop. Acel scop are o înțelepciune în spatele lui. Înțelepciunea era să-ți asigure supraviețuirea”, explică medicul.

El spune că înțelepciunea unui copil furios care își reprimă furia este: “Acum, voi primi grijă, fără de care nu pot supraviețui”.

Potrivit lui Gabor Maté, “este același lucru cu vocea care ne spune că nu suntem suficient de valoroși, suficient de buni, că suntem răi. Și nu este doar vocea internalizată a părinților. Ar fi ușor să ne eliberăm de ea, dacă ar fi atât de simplu. Este ceva mai profund.”

Citește și:

Droguri în școli. Gabor Maté: “Dependența este un răspuns la suferința traumei”. Care e soluția pe care o propune

Cele 29 de nevoi de bază ale copilului. Vezi câte puncte din listă bifezi

Dacă un tată nu răspunde nevoilor copilului sau chiar îl maltratează, sunt două presupuneri fundamentale pe care copilul le poate face în aceste condiții:

  1. “Tatăl meu este incapabil să mă iubească. Sunt complet singur pe lume și am un an, sau doi ani.”
  2. “Ceva este în neregulă cu mine. Și, dacă muncesc suficient de mult, s-ar putea să fiu iubit.”

Care dintre gânduri este mai sigur? Al doilea, desigur, deoarece păstrează intactă imaginea părintelui.

Atunci, continuă specialistul, copilul își spune: “Dacă muncesc suficient, poate că voi putea să-mi justific existența și să câștig dreptul de a fi iubit”.

Deci, credința că nu ai valoare are un scop de supraviețuire. Chiar dacă este epuizant mai târziu. Cert este că toate strategiile de adaptare au întotdeauna un scop.

Dacă suntem vulnerabili, suntem răniți

Cunoscutul autor afirmă că dorința de atașare a copilului este o stare foarte vulnerabilă la care părintele poate avea diferite reacții: se poate speria, poate simți disconfort sau s-ar putea să nu știe cum să răspundă.

În aceste cazuri, copilul, dezvoltă moduri de a căuta atașamentul fără să fie foarte vulnerabil, fără să ceară direct.

Faptul că am trăit, ca bebeluși, când eram mici și cu inima deschisă, experiența de a fi răniți ne face să “nu vrem să fim vulnerabili, deoarece, dacă suntem vulnerabili, suntem răniți. Așadar, trebuie apoi să dezvoltăm moduri mai puțin vulnerabile de a satisface nevoia de atașament”, explică Gabor Maté.

Citește și:

Cum ne exprimăm iubirea față de copil, în funcție de vârstă. 6 sugestii de la psihologul Gáspár György

Cum emoțiile pot afecta sănătatea. 4 sfaturi de la psiholog pentru a face față somatizării

Ce fac copiii care nu primesc ce au nevoie pe plan emoțional

Specialistul a enumerat diferite strategii de supraviețuire pe care le adoptă oamenii pentru a-și satisface nevoia de atașament, însă fără a fi vulnerabili:

  1. Dacă nu ai primit atenția de care aveai nevoie, vei fi consumat de acțiunile menite să atragă atenția și vei face asta prin a fi atractiv. Poți atrage atenția în multiple moduri: a fi atrăgător fizic – petreci mult timp în fața oglinzii, recurgi la operații estetice etc.
  2. Dacă nu ai primit aprobare, care era dreptul tău și așteptarea ta, vei fi consumat de acțiuni menite să câștige aprobare. Vei avea o personalitate orientată spre a câștiga și vei căuta întotdeauna să obții aprobarea oamenilor.
  3. Dacă nu ai fost valorizat pentru cine ești, te vei compara cu așteptările altor oameni pentru a fi valorizat.
  4. Dacă nu te-ai simțit special pentru cine ești, s-ar putea să fii foarte exigent, să intri în politică.
  5. Dacă nu ai fost stimat pentru cine ești, vei dori să-i impresionezi pe oameni cu atributele tale.
  6. Dacă nu te-ai simțit important doar pentru cine ești, s-ar putea să devii unul dintre acele persoane care ajută mereu oamenii, cum ar fi medic.
  7. Dacă nu ai fost plăcut așa cum ești, ai putea deveni foarte drăguț, pentru ca ceilalți să te placă. Și să nu îți arăți niciodată adevăratele emoții sau prin ceea ce treci de fapt, deoarece nu sunt lucruri drăguțe și plăcute.
  8. Dacă nu ai fost iubit pentru cine ești, s-ar putea să devii o persoană încântătoare.
  9. Dacă nu ai fost recunoscut pentru cine ești, s-ar putea să cauți să ai un anumit statut pentru a obține recunoaștere.

“Întreaga noastră societate se bazează pe aceste atribute false, pe aceste atribute care sunt doar niște transferuri ale nevoilor noastre primare de atașament. Apoi, ne identificăm cu ele”, subliniază specialistul.

El îl citează pe canadianul Gordon Neufeld, fondatorul curentului Attachement Parenting, care spune că “aceste trăsături sunt adictive pe termen lung, deoarece, de fapt, nu aduc satisfacție”. Practic, este greu să te saturi, să simți că ai primit suficient din ceva ce aproape că funcționează.

El aduce exemplul heroinei, care “te face să te simți cald, iubit și deschis pentru o perioadă. Aproape că funcționează. Doar că, cu cât consumi mai multă, cu atât crește dependența. La fel se întâmplă și cu a fi atrăgător, a fi drăguț. Ele nu aduc o satisfacție completă, deoarece în spatele lor se află întotdeauna suspiciunea: “Oare ei mă plac cu adevărat sau le place ceea ce fac pentru ei?” Nu aduce o sațietate până la capăt. Senzația de sațietate poate veni doar din interior.”

Citește și:

Psihologul Gáspár György: Cum este părintele de care copilul are nevoie pentru a reuși în viață

Ce înseamnă educație emoțională sănătoasă? 9 abilități emoționale de care au nevoie copiii

Suntem recompensați pentru că ne trădăm pe noi înșine

În acest context, întrebarea pe care ne recomandă Dr. Gabor Maté să ne-o punem este:

Despre ce este? Ce încerc să compensez de fapt prin acest comportament?

Și, astfel, continuă el, va ieși la suprafață nevoia de care ne-am deconectat deoarece nu era sigur să fim conectați cu ea. Dar ea a fost întotdeauna acolo.

Specialistul mai avertizează că “ne identificăm cu niște roluri, primim apreciere, societatea ne apreciază. Suntem premiați pentru că ne trădăm pe noi înșine.

Suntem apreciați pentru trădarea noastră de sine. Această societate te recompensează pentru că te trădezi pe tine.”

Chiar dacă mulți dintre noi am construit roluri și vieți bazate pe niște nevoi false, nu trebuie să renunțăm la tot ce am construit până acum, “ci despre a înțelege dacă noi suntem cei care conducem sau dacă suntem cei conduși de alții.”

Cum le deosebim?

Potrivit autorului, “atunci când suntem conduși, simțim o tensiune constantă. Iar când ne urmăm chemarea, nu există tensiune. Și, oricând există tensiune, este nevoie de atenție. Și, atunci când obții ce îți dorești, te simți bine doar temporar.”

Gabor Maté susține că superegoul poate fi tratat cu compasiune, indiferent ce formă ia, deoarece, într-un anumit punct, a servit unui scop.

În acest scop, este de mare ajutor prezența cu compasiune a unei alte persoane care poate fi un învățător, un ghid, un terapeut

Gabor Maté a identificat și a prezentat 5 nivele de compasiune:

  1. Compasiunea umană comună. Presupune a suferi împreună cu cineva: mă simt rău când cineva suferă și nu vreau să sufere.
  2. Compasiunea înțelegerii. Nu doar că mă simt rău pentru că suferi, ci vreau să înțeleg de ce suferi.
  3. Compasiunea recunoașterii. Nu mă văd diferit de tine, suntem toți în aceeași barcă.
  4. Compasiunea adevărului. Nu încerc să te protejez de durere, vreau să știi adevărul, deoarece cred că această cunoaștere a adevărului te va elibera. Adevărul poate fi dureros, dar este necesar.
  5. Compasiunea posibilității. Atunci când mă uit la cel mai abject dependent de droguri aflat pe străzi, nu îl confund cu comportamentul lui, cu hainele lui, cu corpul lui. Îl văd ca pe o ființă umană întreagă și frumoasă care este, ceea ce este o posibilitate care așteaptă să se manifeste în orice moment.

Citește și:

Cum cultivăm inteligența emoțională a copilului. 3 pași de la psihologul Lenke Iuhoș

Dr. Shefali Tsabary: „Nu există comportament rău al copiilor”. Ce se întâmplă de fapt când copilul are comportamente neplăcute

La final, îți mai las o dată linkul de înscriere la evenimentul gratuit unde participă mai mulți experți în vindecarea traumelor care împărtășesc informații utile pentru noi, părinții (sesiunile sunt gratuite și pot fi vizionate timp de 24 de ore):

Trauma Super Conference

 

Dacă rezonezi cu abordarea lui Gabor Maté, s-ar putea să te intereseze cărțile pe care le-a scris și care se găsesc traduse în limba română:

 

1. „Pe tărâmul fantomelor înfometate. Prizonieri în lumea dependenței”

În bestsellerul său, Dr. Gabor Mate ne introduce în lumea promiscuă, greu accesibilă a dependenței, în suburbiile lumii, printre dependenții de droguri. Prezentându-ne această lume, el ne arată că nu este vorba o condiție medicală ce poate fi tratată în clinici și spitale. De la formele sale mai benigne, dependențele comportamentale, la cele mai maligne, care cauzează ravagii în viața intimă și socială și în corp, dependența este mai degrabă un continuum, fiecare dintre noi căzându-i pradă sub diverse forme. Este rezultatul unei istorii de viață în care mediul a influențat genetica mai mult decât vrem să acceptăm ca societate. Împletind detalii din povestea personală cu poveștile pacienților săi și cu concluziile studiilor științifice din domeniul neurobiologiei adicției, Mate invită la compasiune, flexibilitate și acceptare. El ne vorbește despre durere, despre traumă, dar și despre puterea autenticității și a relației umane.

O lucrare de o luciditate extremă, în care atât specialiștii din domeniul sănătății mintale, cât și cei implicați la nivel social în politicile de sănătate vor descoperi multă inspirație. Familiile celor afectați de dependențe severe vor găsi multe răspunsuri edificatoare.

 

2. „Minți împrăștiate. Originile și vindecarea tulburării de deficit de atenție”

În stilul său original, Gabor Mate ne apropie din nou de natura umană, ne face să ne simțim acasă în mintea și în corpul nostru și ne ajută să-i cunoaștem și să-i înțelegem pe cei afectați de tulburarea de deficit de atenție, cunoscută ca ADD și ADHD. Această carte este un ghid pentru părinți și pentru toți cei afectați, care a schimbat milioane de vieți. Cartea oferă informații despre originea și substratul neurofiziologic al tulburării, despre cum să creăm un mediu propice ameliorării și vindecării, despre tratamentul medicamentos și psihologic, despre adulții cu AD(H)D. Și ne dă speranță: tulburarea nu este o sentință pe viață. Este un deficit de dezvoltare. Și stă în puterea noastră să creștem și să ne ajutăm și copiii să o facă.

 

3. „Când corpul spune nu. Costul stresului ascuns”

Această carte reprezintă un studiu aprofundat, revelator, plin de informații utile despre stres și influența lui asupra sănătății noastre psihice și fizice.

Nu există oameni care să nu fi trecut prin episoade de stres acut, fie el provocat de fenomene exterioare, fie produs din cauze interioare. Boala secolului al XXI-lea ne-a făcut pe toți să simțim măcar de câteva ori în viață că am ajuns la capătul puterilor, determinându-ne să luăm măsuri urgente pentru a restabili echilibrul. După câteva decenii de carieră medicală, în care a urmărit legătura dintre stres și boală, Gabor Mate a adunat laolaltă poveștile pacienților săi, le-a confruntat cu studiile clinice recente și a dezvăluit consecințele imediate, deseori ignorate, ale stresului de zi cu zi. Cartea este un semnal de alarmă și o pledoarie pentru medicina biopsihosocială, una dintre cele mai bune căi prin care ne putem elibera de această cumplită afecțiune a epocii noastre.

 

4. „Mitul normalității. Trauma, boala și vindecarea într-o cultură toxică”

Acest volum semnat de Gabor Mate în colaborare cu fiul său, Daniel Mate, este o investigație revoluționară a surselor bolilor, o critică încurajatoare a modului în care societatea poate favoriza dezvoltarea afecțiunilor cronice, dar și o cale către sănătate și vindecare. Cartea tratează: tensiunea dintre atașament și autenticitate exprimată prin deconectarea de sine; amprenta traumei și a stresului cronic în societate; modurile în care ideea de normalitate a culturii occidentale moderne subminează bunăstarea și dezvoltarea; conexiunile dintre emoții și sistemul nervos si imunitar; aspectele profunde ale compasiunii și calea spre reconectare.

 

Sursa foto: Captură video Trauma Super Conference

 

Dorești să afli mai multe despre cum îți poți ajuta copilul/copiii să-și calmeze emoțiile dificile? Te invit să descarci un scurt ghid pdf de o pagină abonându-te la newsletterul nostru:

GHID DE CALMARE A EMOȚIILOR COPIILOR

 

 

Articole similare

2 COMENTARII

    • Într-adevăr, a fost tradusă și cartea pe care a scris-o împreună cu Gordon Neufeld, „Cum să ne păstrăm copiii aproape”, o carte minunată, care, însă, nu mai este disponibilă pentru a fi cumpărată. Așteptăm un nou tiraj.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

INTRĂ ÎN COMUNITATE

120,238FaniÎmi place
216CititoriConectați-vă
0AbonațiAbonați-vă

Ultimele articole