În ultimii ani, tot mai mulți români au început să vorbească sincer și deschis despre depresie, o mare problemă de sănătate mintală atât în rândul adulților, cât și al copiilor și mai ales al adolescenților.
Pe fondul schimbărilor rapide prin care trece o proaspătă mamă și care se produc la nivel fiziologic, hormonal, psiho-emoțional, relațional, social și profesional, numeroase mame se confruntă cu depresie postnatală (postpartum). Chiar dacă studiile vorbesc despre o rată de 20% de mame care trec prin depresie postnatală, psihologii estimează că cifra reală este cu mult mai mare. Potrivit psihologului Petronela Rotar, aproximativ 5 din 10 mame din România se confruntă cu depresia postpartum.
În acest context, avem nevoie să știm care sunt simptomele depresiei postnatale, pentru a ne da seama dacă o mamă care a născut recent sau poate chiar noi însene ne confruntăm cu această problemă.
Factori de risc pentru apariția depresiei postpartum
Cercetătorii citați de PsychologyToday.com și de Asociația Americană de Psihologie au identificat câțiva posibili factori de risc pentru apariția depresiei postnatale:
- Modificarea nivelelor hormonale după naștere
- Stresul din relația de cuplu
- Izolare și lipsa suportului social
- Fumatul
- Dezechilibrele hormonale
- Istoricul personal al mamei de depresie sau anxietate
- Istoric familial de depresie, anxietate sau boli mintale
- Un bebeluș care plânge mult, se liniștește cu greu sau ale cărui nevoie de somn și alimentație sunt greu de prezis
- Un copil cu nevoi speciale (prematur, complicații medicale, afecțiuni grave)
- Prima naștere, o mamă foarte tânără sau, dimpotrivă, la o vârstă înaintată
- Probleme financiare sau legate de locul de muncă
- Decesul recent al cuiva drag
Atunci când mama, tatăl sau alte persoane din anturajul familiei sunt conștiente de acești factori de risc, pot descoperi simptomele de depresie astfel încât proaspăta mamă să primească ajutor specializat.
Citește și:
Petronela Rotar: Dacă mamele nu tratează depresia, copiii lor vor avea nevoie de psiholog
Studiu: Starea de spirit a mamei influențează capacitatea bebelușului de a vorbi
Când vorbim despre depresie postnatală
Potrivit specialiștilor citați de PsychologyToday.com, în aproximativ jumătate din cazurile de depresie postnatală, simptomele încep să se manifeste încă din perioada sarcinii. În restul cazurilor, simptomele pot să nu apară imediat și nici măcar în primele săptămâni după naștere. Totuși, medicii sunt încurajați să ia în calcul că depresia postnatală poate fi diagnosticată în decurs de un an după naștere.
Atenție, dacă simptomele de mai jos sunt prezente pentru o perioadă scurtă de timp, de aproximativ 24-72 de ore, după care dispar, nu vorbim de depresie postnatală, ci de o afecțiune cunoscută sub denumirea de „baby blues”.
Însă, dacă simptomele enumerate mai jos se mențin mai mult de două săptămâni, putem vorbi despre instalarea unei depresii postnatale.
Simptome comune ale depresiei postnatale (postpartum):
- Sentimente de anxietate
- Tristețe și lipsa bucuriei de viață. Femeia nu se bucură de lucrurile care, în mod normal, îi aduceau bucurie
- Pierderea dorinței de a avea contacte sexuale
- O stare de iritabilitate sau chiar furie fără un motiv anume sau legată de copil, partener sau de alți copii
- Letargie
- O stare de confuzie
- Oboseală permanentă, lipsa energiei
- Scăderea concentrației și a perioadei în care mama își poate concentra atenția
- Plâns frecvent, chiar fără un motiv anume
- Schimbări rapide de dispoziție
- Probleme legate de somn: femeia nu poate adormi, chiar dacă bebelușul a adormit. Somnolență puternică în timpul zilei
- Schimbări legate de pofta de mâncare: pierderea apetitului sau, dimpotrivă, mâncare în exces, pe fond emoțional, în căutarea senzației de confort
- Gânduri negative precum: „Nu sunt o mamă suficient de bună”, „Nu sunt capabilă să am grijă de bebelușul meu”, „Copilul nu mă iubește” sau „Nu îmi iubesc copilul” etc.
- Sentimente de vinovăție, autoblamare și lipsă de speranță
- Anxietate că ceva rău i s-ar putea întâmpla copilului
- Dificultăți de conectare cu bebelușul, lipsa bucuriei de a fi cu cel mic. Grija de copil este o obligație mai degrabă decât o bucurie și o plăcere
- Retragerea din comunicarea cu alți oameni, uneori transmițând mesajul că nu dorește să fie deranjată
- Neglijarea igienei personale: o mamă în depresie poate să nu se spele, să nu se îngrijească de cum arată, să nu-și schimbe hainele
- În cazuri extreme, pot apărea atacuri de panică
- Gânduri de a provoca rău sieși sau bebelușului
- Gânduri de suicid și/sau de a-și ucide copilul
Citește și:
Petronela Rotar: 5 din 10 mame din România trec prin depresie post-partum. “Încercați să mergeți pe un grup de mame și să spuneți că nu vă iubiți copilul”
Secretul care te ajută să adormi rapid un bebeluș
Cazurile severe de depresie postpartum interferează cu abilitatea proaspetei mame de a construi legătura cu bebelușul ei, avertizează specialiștii. Astfel, dacă observi simptomele de mai sus la tine, ca mamă, sau la o mamă pe care o cunoști, pentru o perioadă care depășește două săptămâni, este nevoie de ajutor specializat.
Unele mame ar putea evita să ceară ajutorul din cauză că ar considera depresia o rușine sau o slăbiciune. Însă, netratată la timp, depresia se poate agrava inclusiv ajungând până la suicid.
Consiliere psihologică gratuită pentru mame timp de 4 luni după naștere
În România, începând de anul acesta, mamele beneficiază de consiliere psihologică gratuită timp de patru luni după naștere.
Pentru a beneficia de consiliere gratuită de la psiholog, mama trebuie să solicite acest lucru medicului specialist în obstetrică-ginecologie și psihologului din spitalele în care au născut.
Ce mai poți face dacă te confrunți cu depresie postnatală (postpartum), în plus față de lucrul cu un psiholog:
- Discută despre trăirile tale cu partenerul tău, cu familia ta, cu prietenele tale
- Caută grupuri de suport pentru mame și participă la ele
- Poți găsi suport și în comunitățile online, pe unele grupuri de Facebook
- Roagă rudele sau prietenii să te ajute cu copilul, inclusiv să stea cu el pentru ca tu să faci o baie sau să mergi la o plimbare.
- Profită de orele de somn ale bebelușului pentru a dormi suficient. Treburile casnice pot să aștepte sau pot fi făcute și de alte persoane
- De îndată ce îți revii după naștere și starea fizică îți permite, începe să faci gimnastică și sport
- Nu te îngrijora în legătură cu treburi neesențiale. Este mai important să fii bine și să ai grijă de copil
- Redu responsabilitățile tale doar la cele esențiale. Când te vei simți mai bine, vei putea prelua și alte responsabilități. Până atunci, este prioritar să te ocupi de starea ta de bine.
- Nu uita că depresia nu este vina ta – este o tulburare psihologică reală, dar care poate fi tratată
Citește și:
Psiholog Petronela Rotar: Dacă mama nu se conectează la copil și nu-i îndeplinește nevoile, cel mic învață că lumea e un loc înspăimîntător, în care nevoile sale nu contează
Parlamentul a decis: Consiliere psihologică gratuită pentru mame, timp de 4 luni după naștere
Sursa foto: Liza Summer, Pexels
