Chiar dacă par tulburări de comportament specifice adulților, tot mai mulți tineri sau chiar copii se confruntă cu gânduri suicidare. Numai în ultimele săptămâni, câteva cazuri de copii și adolescenți din România s-au sinucis sau avut tentative de suicid.
Din nefericire, tema morții este foarte puțin spre deloc abordată la școală și în familie, iar răspunsurile pe care tinerii le caută pe internet sunt mai mult toxice decât folositoare.
În opinia psihologului Lenke Iuhos, realitatea contrazice credința conform căreia tinerii nu sunt triști, nu au de ce să fie supărați sau nu au motive să se simtă retrași.
„Există îngrijorător de multe studii sociologice care arată că tinerii ar putea opta pentru suicid ca soluție pentru problemele lor. Aceste probleme se întind în zona familială, socială, școlară sau chiar individuală. O scenă clară, care poate duce copilul sau adolescentul cu gândul la moarte are următoarele elemente care apar de multe ori legate: abuzuri, conflicte în familie, standarde ridicate impuse de familie și școală, dificultate de adaptare, de socializare, sentimentul de singurătate, neajutorarea, lipsa de speranță, dificultăți în rezolvarea problemelor, boli incurabile”, explică specialista citată, într-un comunicat de presă.
Citește și:
Dubla sinucidere de la Hunedoara. Psih. Mihai Copăceanu: „Încetați să mai minimalizați strigătul de ajutor al unui tânăr”
Prea multă școală și prea puțină joacă, o cauză a depresiei la copii și adolescenți (Studiu)
Părinții pot descoperi majoritatea situațiilor de risc
Să recunoști un copil cu risc de suicid este foarte dificil, dar semnalele comportamentale și de comunicare duc adulții la anumite concluzii care evita riscul decesului.
„De multe ori, adulții cred că tânărul e obosit, e stresat, suferă din dragoste, apoi îi trece. Mulți se bazează și pe copilăria lor, pe experiențele din copilăria lor, astfel se ascund să vadă pericolul: neliniștea copilului. Copiii și adolescenții își exprimă în mod incert și neclar intențiile, dorințele lor pe moment, ceea ce face dificilă observarea problemei, mai ales în contextul în care diferențele de semnalmente dintre generații sunt mai mult decât evidente. Astfel, două elemente pe lângă care planul de suicid poate să se concretizeze sunt neclaritatea comportamentelor copiilor și neatenția noastră, ca adulți”, afirmă psihologul Lenke Iuhos.
Iată 8 indicii clare pentru părinți pentru a descoperi gândurile suicidare ale copiilor:
1. Tentativele
„Mulți cred că, dacă adolescentul a trecut printr-o tentativă, din cauza experienței dureroase, acesta nu va mai încerca a două oară. Nu e chiar așa de simplu de uitat. Orice început poate avea urmări. O tentativă anterioară eșuată duce în majoritatea cazurilor la consecințe grave, în special din cauza amplificării frustrărilor generate de eșuare. După tentativele eșuate, pot apărea comportamente ușor observabile: consumul de substanțe, alcool sau țigări, înfomatarea, ieșirea în evidență reprezentată prin retragere sau euforie exagerată, de scurtă durată. În multe cazuri, sunt etape prin care tânărul se pregătește psihic pentru o altă tentativă”, spune psihologul Lenke Iuhos.
Citește și:
Risc crescut de suicid pentru adolescentele care petrec mult timp pe rețelele de socializare (Studiu)
Comportamentul urât al copilului este este strigătul lui disperat după ajutor. Soluții pentru un comportament mai bun la școală și acasă
2. Amenințările
„Nu vreau să mai trăiesc! Nu mai pot așa! Ar fi mult mai bine, să mor!” – sunt mesaje cu un conținut bizar care nuanțează moartea și trebuie luate în serios de adulți, nu în glumă.
„În primul rând, în niciun caz nu este acceptabilă gluma pe baza acestor afirmații. Aceeași importanță are și excluderea pedepsei pentru astfel de afirmații. În astfel de situații părinții trebuie neapărat să-i ofere copilului suport prin comunicare și prezența activă”, afirmă psihologul.
3. Comportamentele atipice
Nefericirea copiilor se vede în câteva comportamente atipice, iar starea de nemulțumire, epuizare, de neprețuire a copiilor și adolescenților se manifestă la nivelul ochilor și grimaselor acestora.
„Comportamentele clare, care nu sunt caracteristice personale, precum agresivitatea fizică și verbală, chinuirea animalelor, schimbări bruște de comportamente sunt semnale care vorbesc despre pericol. Pedeapsa accentuează suferința. În astfel de cazuri, empatia ajută mult colaborarea, deciziile luate împreună, rezolvarea problemelor în colaborare cu părinții și profesorii. Este benefic pentru copil ca acesta să simtă că nu este singur în suferința lui”, explică Lenke Iuhos.
4. Izolarea
„Durerea se trăiește în singurătate, iar singurătatea la copii duce la retragere față de prieteni. Durerea lor este atât de puternică încât ei se devalorizează nedorind să deranjeze, să solicite ajutor și se retrag în lumea lor ascunsă. Refuză chiar să părăsească casa. Își caută răspunsuri. Negăsindu-le sau găsind niște răspunsuri nerealiste, aceștia se gândesc la ce rost mai au să trăiască”, precizează psihologul citat.
Citește și:
„Băiatul de 15 ani îmi limitează accesul la lumea lui.” 4 soluții ca să intri în lumea adolescentului
De ce adolescenții își sfidează părinții și vor să facă doar ce au chef? 8 soluții de la psihologul Diana Stănculeanu pentru părinții de adolescenți
5. Depresia
Tristețea profundă și trăirea ei există atât la copil, cât și la adolescent, chiar dacă noi credem că are de toate.
„Semnele depresiei persistă mai mult de două săptămâni. Apar comportamente care ies din tiparul de trăi al copilului sau adolescentului, tipar care indică starea de neputință. Apare lipsa poftei de mâncare, stare de apatie, dezinteres pentru activitățile plăcute, oboseală accentuată, insomnii, dificultăți de adormire sau somn mult și adânc, probleme școlare, scăderea performanțelor academice. Se simte o nevoie acută de ajutor de specialitate”, explică Lenke Iuhos.
6. Abuzul de substanțe
Multe cazuri arată că un număr mare de adolescenți au consumat substanțe înainte de actul suicidar.
7. Renunțarea
Este o acțiune cruntă. Copilul, adolescentul își aruncă din lucruri, dă mai departe obiecte de valoare. Nu mai există simțul proprietății. Nu dorește noutăți, sau, dacă da, doar pentru a-și pregăti planul final. Părinții au datoria să acționeze imediat. Să ajungă în timp scurt la specialiști.
Alătură-te canalului Whatsapp Parenting 2.0
8. Preocuparea
„În faza de depresie acută, apar desene cu simboluri de moarte, poezii, muzică cu nuanță tristă, postări cu mesaje triste, cu poze triste. Copilul deschide discuții despre moarte, existență, neființă. Primul pas de ajutor este comunicarea deschisă, calmă cu copilul sau adolescentul. Chiar dacă la prima încercare refuză această opțiune, schimbarea atitudinii și a stilului de comunicare din partea adultului va fi imediat resimțită de acel copil și va lăsa să se discute cu el; chiar dacă foarte vag, dar și aceasta este deja o reușită din partea noastră. Cuvintele alese cu drag și înțelepciune vor ajuta copilul, adolescentul preocupat de suicid măcar să vadă, dacă nu mai mult, că problemele apar ca acestea să fie rezolvate. Retragerea, tristețea, neputința nu își au rostul în astfel de momente. Important e să afle și să știe că nu au de unde să cunoască totul, iar obiectivul nostru este de a-i lăsa să se apropie de noi pentru a se simți în siguranță. A nu discuta despre o problemă nu înseamnă dispariția ei”, explică psihologul Lenke Iuhos.
Citește și:
11 semnale de alarmă pentru părinți care ar putea indica depresia la copii
Încercarea de a forța copilul să fie autonom prea devreme poate duce la dependențe. 9 sfaturi de la Gáspár György
Adolescență fără dependență. Petronela Rotar: Rușinea și vinovăția, emoțiile ce constituie eșafodajul pe care cresc dependențele
Sursa foto: Pixabay
