Fenomenul bullying-ului, cunoscut de decenii întregi, este o formă de abuz emoțional și fizic asupra copiilor de către alți copii care se manifestă frecvent la școală. În ultimii ani, odată cu expansiunea pe scară largă a rețelelor de socializare online, acest fenomen traumatizant pentru copii și adolescenți s-a mutat în mediul virtual.
Statisticile pentru România sunt descurajatoare. Țara noastră se plasează pe locul 3 în Europa la capitolul bullying, după cum indică datele Organizației Mondiale a Sănătății (OMS).
Iar studiul național al Organizației Salvați Copiii arată că, în România, circa 400.000 de elevi sunt amenințați cu bătaia și 220.000 sunt bătuți în mod repetat de colegii lor.
În opinia psihologului Lenke Iuhoș, efectele bullying-ului asupra sănătății psihice a copiilor, în special asupra copiilor din Generația Z, – care îi cuprinde pe copiii care au prins o parte din copilărie în afara “lumii digitale”, – pot varia de la forme mai puțin grave la forme extrem de grave, precum:
- insomnia
- ticurile
- anxietatea
- tulburările de comportament
- instabilitate alimentară
- crize de identitate
- gânduri de adicții
„Hărțuirea fizică și abuzul emoțional nu sunt fenomene noi, ci există din cele mai vechi timpuri, deoarece stă în natura umana ca oamenii să se raporteze unii la alții prin prisma puterii pe care o manifestă. În societatea modernă, hărțuirea fizică nu mai este așa răspândită precum în trecut, iar abuzul emoțional este cel care definește, în mare parte, aspectele bullying-ului, prin: folosirea etichetelor, amenințărilor, umilirii, jignirilor, răspândirii de zvonuri false etc. Motivele pentru care elevii hărțuiesc și agresează alții elevi sunt, de cele mai multe ori, dorința a fi populari, de a fi respectați de restul grupului”, a explicat psihologul Lenke Iuhoș, într-un comunicat de presă.
Semnalmentele după care victimele sunt identificate de agresori
Potrivit specialistului citat, agresorii hărțuiesc întotdeauna persoanele pe care le consideră vulnerabile, atât fizic, cât și psihic. Asta deoarece în spatele comportamentului de tip bullying se ascunde o stimă de sine scăzută și o serie de frustrări ale agresorului, pe care acesta încearcă să le compenseze prin agresivitate.
„De cele mai multe ori, elevi supraponderali sau subponderali, elevi care poartă ochelari, cei care au o stimă de sine scăzută, cei care sunt vulnerabili si nu se pot apăra singuri sau cei care fac parte din familii cu situații financiare precare sunt, de regulă, „țintele” agresorilor. De cealaltă parte, agresorii au temperament inflexibil, nu sunt empatici, ba chiar se bucură când fac rău celorlalți și epatează cu această lipsă de empatie, crezând că este cheia popularității în societate”, a declarat psihologul Lenke Iuhoș.
Autoritățile din România ar trebui să se ocupe mai mult de reducerea bullying-ului
În opinia specialistului, fenomenul bullying-ului este destul de grav și escaladează de la an la an și de la generație la generație. În cazul Generației Alpha, putem observa că indicele de empatie este mult mai scăzut decât la generațiile anterioare.
În acest context, psihologul a afirmat că autoritățile române ar trebui să acorde o mai mare importanță atât bullying-ului din școli, cât și bullying-ului de pe internet, pentru a proteja drepturile copilului.
„Se impune introducerea unei discipline care să abordeze inteligența emoțională, deoarece copiii din ziua de azi reușesc tot mai greu să-și managerieze emoțiile, simțirile, reacțiile, iar de cele mai multe ori acționează conform sistemului de principii „cu drepturi”. Copiii pot fi învățați, prin intermediul acestor cursuri, cum să-și gestioneze mai bine emoțiile și sentimentele și cum să-și canalizeze furia și frustrarea în scopuri constructive, și nu distructive. Totodată, bullying-ul este un comportament învățat (nu ne naștem cu astfel de comportamente lipsite de empatie), care poate fi prevenit și combătut, printr-o relație mult mai strânsă între școală-părinți-copii-autorități”, a concluzionat psihologul Lenke Iuhoș.
Sursa foto: Pexels
