Majoritatea părinților își doresc să educe copii inteligenți, bine dezvoltați din punct de vedere intelectual. În acest proces, părinții tind să se concentreze pe activitățile pe care le consideră eficiente pentru stimularea creierului copilului și învățare, precum meditațiile sau exercițiile din caietele de lucru. Totuși, creierul copilului este stimulat nu atât de aceste activități, cât de joacă, atrage atenția cunoscutul psiholog Gáspár György.
Gáspár György este psiholog clinician, psihoterapeut relațional și autor de cărți bestseller. De asemenea, el este președintele Asociației Multiculturale de Psihologie și Psihoterapie și președintele Academiei Imago România.
Joaca, o experiență vitală
Specialistul afirmă, într-o postare pe contul său de Facebook, că joaca este o experiență vital necesară pentru dezvoltarea armonioasă a copiilor:
„Odată cu începerea școlii există o nevoie fundamentală care riscă să fie trecută cu vederea: joaca. Nu vorbim aici doar despre o formă de distracție, ci despre o experiență vitală, aproape la fel de importantă precum hrana sau somnul, pentru sănătatea emoțională și dezvoltarea armonioasă a copiilor.”
Gáspár György face referiri la cercetări ale Academiei Americane de Pediatrie care arată că „joaca favorizează circuite neuronale esențiale pentru: învățare, memorie și reglare emoțională”.
Și, dacă joaca este atât de importantă și de benefică în dezvoltarea echilibrată a copiilor, lipsa ei are un puternic impact negativ: „Privarea de joacă în copilărie era corelată cu dificultăți majore în construirea de relații sănătoase și în gestionarea emoțiilor”, scrie psihologul, citând National Institute For Play.
Ce se întâmplă în creierul copilului atunci când se joacă
Astfel, continuă specialistul citat, „nu meditațiile suplimentare și nu exercițiile mecanice sunt cele care pun în mișcare cel mai repede creierul unui copil. Ci joaca.”
Iată ce se întâmplă în mod concret datorită jocului: „Atunci când copilul se joacă, creierul lui se aprinde ca un brad de Crăciun: zone diferite comunică între ele, abilitățile se formează mai repede, iar conexiunile create devin durabile. Ceea ce pe o bancă de școală poate dura săptămâni în joacă se poate întâmpla în doar câteva zile.”
În același timp, stresul și presiunea asociate învățării forțate afectează memoria, spune psihologul:
„Atunci când învățarea e forțată și lipsită de plăcere, apare stresul; iar stresul cronic închide poarta memoriei. Joaca, în schimb, deschide această poartă. Ea transformă învățarea într-o aventură, reduce tensiunea și trezește resursele naturale ale creierului.”
De aceea, spune Gáspár György, „nu e nevoie să te simți vinovat(ă) dacă aveți timp (și) de joacă. Copilul tău nu ocolește educația. Dimpotrivă, prin joacă, el intră în cea mai autentică și puternică formă de învățare pe care o cunoaște copilăria.”
Astfel, „joaca nu este de judecat, de criticat sau de notat, ci de încurajat, cultivat și celebrat. Ne jucăm împreună, creștem împreună”, conchide psihologul Gáspár György.
Citește și:
Să creștem un om nu înseamnă să educăm un copil „cuminte” sau „corect”. Gáspár György prezintă cele 5 R-uri ale parentingului conștient
Prea multă școală și prea puțină joacă, o cauză a depresiei la copii și adolescenți (Studiu)
20 de moduri simple de a-ți construi o relație apropiată cu copilul
Sursa foto: Captură video YouTube Liana Stanciu
Fii la curent cu articolele pe care le publicăm abonându-te la canalul nostru de WhatsApp (apasă clopoțelul din dreapta sus):
Canalul Whatsapp Parenting 2.0
