Desenul familiei este un instrument folosit pe scară largă de către psihologi și psihoterapeuți. Însă, dacă știm cum să-l interpretăm corect, ne poate ajuta foarte mult și pe noi ca părinți să ne înțelegem copiii, să ne adaptăm nevoilor lor și să le transmitem mai ușor mesajele pe care dorim să le transmitem.
Desenul copilului este un instrument care îți arată foarte clar cât de bine și confortabil se simte copilul în mediul de acasă.
Iată ce ai de făcut. Găsește un moment în care nici tu și nici copilul nu se grăbește și nu aveți de rezolvat lucruri urgente și propune-i să deseneze familia voastră.
Însă, pentru ca exercițiul să aibă efect, este esențial ca, în acest moment, să nu-i faci absolut nicio sugestie. Doar comunică-i ce are de făcut și apoi lasă-l să deseneze exact ceea ce vede și ceea ce simte în sinea lui.
Citește și:
15 jocuri care îi ajută pe copii să depășească stresul și traumele
17 sugestii de la Oana Moraru cum să-i citești copilului de 1-3 ani
Iată cheia care te va ajuta să interpretezi corect desenul copilului:
1. Dacă cel mic e reprezentat în centrul desenului, între mama și tata, sau în prim-plan, înseamnă că se simte confortabil în familie, se simte dorit și apreciat.
2. Atunci când copilul se reprezintă la distanță de toți membrii familiei, este un semnal că el nu se simte bine în casă, că nu se simte dorit.
3. Absența autorului desenului vorbește despre faptul că are dificultăți de relaționare cu persoanele apropiate.
4. Cu cât o persoană are o autoritate mai mare în fața micuțului, cu atât reprezentarea acestei persoane va fi mai mare.
5. Observă dacă în desen mai apare vreun nou membru al familiei. În acest caz, cel mai probabil, copilul nu se bucură de suficientă atenție și vrea ca cineva să aibă nevoie de el.
Citește și:
Coaching emoțional în parenting. Psihologul Gáspár György prezintă o soluție eficientă din 5 pași
3 moduri să previi comportamentul negativ al copilului + Soluția de avarie
6. Pot fi și cazuri când din desen lipsește un anumit membru al familiei. Acest lucru denotă faptul că cel mic nu are nicio comunicare emoțională cu persoana respectivă.
7. Copilul se reprezintă pe el însuși foarte mic, amplasat într-un colț al foii de hârtie? Înseamnă că are o stimă de sine scăzută.
8. Distanța dintre membrii familiei reprezentați în desen se traduce prin apropierea emoțională dintre ei, așa cum o percepe copilul.
9. Culorile pe care le folosește indică paleta de sentimente a copilului. El va folosi culorile preferate pentru a se desena pe sine însuși sau pe oamenii care îi sunt cei mai apropiați. De asemenea, va utiliza culorile pe care nu le preferă pentru reprezentarea membrilor familiei de care nu se simte apropiat.
10. Cel mai deștept membru al familiei, din punctul de vedere al copilului, va avea capul cel mai mare.
11. Personajele cu ochi foarte mari sunt, pentru copil, persoanele care au nevoie de ajutor.
Citește și:
Pedagogia Waldorf te ajută să crești un copil liber și fericit. 33 de idei de activități pentru acasă
Programul complet al activităților cu copilul de 1-3 ani (toddler). 65 de lucruri de făcut cu cel mic
12. Dacă un membru al familiei e reprezentat cu urechi mari, înseamnă că cel mic îl percepe drept o persoană care îi ascultă pe cei din jur. Când o persoană e desenată fără urechi, copilul crede despre ea că nu ascultă pe nimeni și că ignoră tot ce i se spune.
13. Oamenii desenați cu o gură mare sunt percepuți de către copil drept un potențial pericol. În schimb, dacă gura lipsește din desen sau apare doar sub forma unei liniuțe, copilul crede că acea persoană își ascunde sentimentele sau nu poate să și le exprime în cuvinte.
14. Cu cât mai multe degete sunt la mâini, cu atât este mai puternică persoana, din perspectiva copilului.
15. Niște mâini lungi oferă indicii despre cât de comunicativă este persoana reprezentată. Iar mâinile scurte sunt un indiciu al indeciziei.
16. Prezența soarelui în desen simbolizează căldura și confortul pe care le simte copilul.
Citește și:
Ajută-l de mic să scrie corect. 10 activități distractive pentru învățarea gramaticii
Când sunt ineficiente activitățile de recunoaștere a emoțiilor
Iată, așadar, câteva direcții de interpretare care te vor ajuta să ai o imagine despre cum percepe copilul tău familia și pe sine în cadrul acesteia.
După ce copilul a făcut desenul, poți să-i mai pui întrebări despre cum se simte în raport cu anumite persoane, însă fără să-l critici și fără să te îngrijorezi. În cazul în care descoperi anumite dezechilibre, te poți gândi la ce soluții poți aplica pentru a corecta lucrurile. Eventual, discută și cu celălalt părinte pentru a contribui împreună la echilibrarea relațiilor în familie.
Nu uita, pentru a se simți bine în familie, copiii, mai ales cei mici, au nevoie să primească atenție, timp de calitate, au nevoie ca părinții să se joace cu ei, să discute cu ei, să-i susțină și să-i aline atunci când li se întâmplă ceva neplăcut sau simt emoții dificile.
Citește și:
Despre relația tată-fiică. 30 de lecții pe care orice tată ar trebui să i le ofere fiicei sale
15 jocuri pentru dezvoltarea vorbirii și imaginației de la autorul italian Gianni Rodari
Legătura dintre relația proastă cu părinții și problemele de sănătate. 7 sfaturi de la Gáspár György pentru construirea încrederii în relația părinte-copil
Dacă ți-a plăcut articolul și dorești să te alături misiunii noastre de a promova creșterea sănătoasă a copiilor, astfel încât să nu transmitem mai departe copiilor noștri rănile emoționale cu care a crescut generația noastră, ne poți susține aici. Cu ajutorul tău, misiunea Parenting 2.0 merge mai departe și tot mai mulți copii au șansa să primească o educație echilibrată, cu limite cu blândețe:
SUSȚINE PARENTINGUL CONȘTIENT
Sursa foto: Allan Mas, Pexels.com
Fii la curent cu articolele pe care le publicăm abonându-te la canalul nostru de WhatsApp (apasă clopoțelul din dreapta sus):
Canalul Whatsapp Parenting 2.0
