Mai bine de opt din zece elevi afirmă că au fost martori ai bullying-ului în școala lor, iar aproape trei sferturi au văzut asemenea situații chiar în clasa lor, arată rezultatele unui studiu realizat de Salvați Copiii România, prezentate astăzi.
Astfel, 82% dintre elevi au declarat că au fost martori ai situațiilor de bullying în școala unde învață, în timp ce 73% au spus că au asistat la situații de bullying în clasă.
Studiul a fost realizat prin intermediul unui chestionar online în luna iunie, pe un eșantion de 4.449 de elevi între 10 și 18 ani, majoritatea (91%) din mediul urban.
Potrivit cercetării, aproape jumătate (49%) dintre elevi au fost victime ale bullying-ului în școli, în timp ce 1 din 10 au spus că s-a aflat des sau foarte des într-o asemenea situație.
8 din 10 copii au văzut cazuri de bullying pe social media
Totodată, peste un sfert dintre elevi (27%) admit că au fost autori ai actelor de bullying. Totuși, doar 2% admit frecvențe ridicate ale acestui comportament.
Rețelele de socializare sunt un mediu în care copiii asistă frecvent la situații de bullying, mai arată cercetarea. 79% dintre copii spun că au asistat la situații de bullying pe rețele de socializare, în timp ce 45% declară că asistă la cyberbullying des sau foarte des.
84% dintre respondenți au declarat că, atunci când au văzut situații de bullying, au intervenit activ pentru a sprijini victima. Circa o treime (34%) dintre elevi afirmă că s-au aflat în poziția de martor pasiv al bullying-ului.
Citește și:
Competiția toxică în rândul copiilor. 9 semne prin care se manifestă
Gáspár György: Când e singur în fața eșecului și se simte respins, copilul își folosește energia pentru supraviețuire
Cine intervine în cazurile de bullying la școală
Aproape trei sferturi dintre copii (74%) declară că discută cu adulții despre situațiile de bullying, iar 22% din ei afirmă că fac acest lucru rar sau foarte rar.
În ceea ce privește intervențiile care au loc în contextele de bullying, peste trei sferturi dintre respondenți (77%) afirmă că adultul care intervine este profesorul diriginte. 51% au indicat directorul, urmat de alte cadre didactice (42%), alți elevi (35%), profesorul de serviciu (25%) sau consilierul școlar (18%). Însă, 2% dintre elevii participanți la studiu afirmă că în situațiile de bullying nu intervine nimeni.
„Bullying-ul este un fenomen extrem de periculos, care traumatizează toți actorii implicați: victima, agresorul și martorul tăcut. Situațiile de hărțuire și violență paralizează reacțiile sociale normale și lasă urme asupra sănătății emoționale a copiilor. Este important să recunoaștem semnele, să vorbim cu copiii și să desfășurăm activități care să îi reînvețe să fie împreună, să se joace, să colaboreze și să construiască relații sociale pozitive”, a declarat Gabriela Alexandrescu, președinte executiv al Salvați Copiii România.
Citește și:
Copilul refuză să meargă la școală? Cum descoperi cauza reală și cum motivezi copilul
8 motive pentru care școala NU pregătește copiii pentru viața reală
Salvați copiii a lansat campania anti-bullying „Dreptul la pauză”
Având în vedere că cele mai multe situații de bullying apar în pauze, Salvați Copiii a lansat campania de informare „Dreptul la pauză”, cu scopul de a conștientiza rolului profesorilor, părinților și al elevilor în asigurarea „unui climat educațional pozitiv” în școli, astfel încât toți copiii să se simtă în siguranță. Abia atunci, pauzele vor redeveni un timp de relaxare, socializare și conectare.
Campania își propune:
- Să informeze publicul larg cu privire la importanța transformării școlilor în comunități bazate pe încredere
- Să-i ajute pe adulți să conștientizeze efectele devastatoare pe care le are acceptarea socială a violenței
- Să promoveze exemple de bună practică a școlilor care au inițiat grupuri de acțiune antibullying
Informații despre campania „Dreptul la Pauză” sunt disponibile pe site-ul www.scolifarabullying.ro. Pe acest site, elevii, profesorii și părinții pot primi suport din partea echipei Salvați Copiii în crearea grupurilor de acțiune antibullying.
Bullying-ul este un fenomen care apare în grupurile de copii și cuprinde diferite comportamente care umilesc și exclud prin natura lor, sunt repetate sau fac parte dintr-un tipar care se manifestă pentru o perioadă de timp. De cele mai multe ori, comportamentele de bullying sunt ascunse de ochii adulților și continuă, dacă nu se intervine, explică reprezentanții Salvați Copiii. Bullying-ul poate lua forma poreclitului sau a violenței fizice, însă se poate manifesta și mai subtil, prin ignorare, excludere, bârfă, zvonuri despre o persoană.
Citește și:
Cum dorința părinților de a crește copii puternici și independenți îi duce, de fapt, în dependență [VIDEO]
Oana Moraru: „Trauma nu este stresul emoțional negativ”. Traumatic poate fi un părinte care fuge de disconfort
“Dacă nu faci ce îți cer, îți iau telefonul!” 6 motive pentru care să NU folosești ecranele pentru a pedepsi copilul
„Un copil din trei s-a confruntat cu stări de anxietate și a avut nevoie de consiliere și suport psiho-emoțional, procentul crescând la peste 50% în cazul adolescenților, mergând până la consecințe extrem de grave, și anume tentative de suicid”, mai menționează reprezentanții organizației.
Vizionează conferința de lansare a campaniei „Dreptul la Pauză”, pentru mai multe informații despre bullying-ul în școlile din România:
Sursa foto principală din articol: Mikhail Nilov, Pexels
