Tribunalul a decis, joi după-masă, reținerea elevului de 16 ani de la Liceul „Ion Creangă” din Capitală care a atacat, miercuri, cu un cuțit profesoara de japoneză, pentru o perioadă de 30 de zile.
Acuzațiile care i se aduc sunt de tentativă de omor calificat, port sau folosire fără drept de obiecte periculoase și tulburarea ordinii și liniștii publice.
Decizia nu este definitivă, însă este executorie, astfel încât adolescentul urma să fie dus în arest. Deoarece este minor, urma să fie dus într-un centru special pentru persoanele sub 18 ani.
Conform Codului penal, minorul care a împlinit vârsta de 16 ani răspunde penal pentru faptele sale. Dacă minorul are vârsta între 14 și 16 ani, răspunde penal doar dacă se dovedește că a săvârșit fapta cu discernământ.
Anchetatori: Atacul a fost premeditat
Incidentul a avut loc miercuri, după ce profesoara de limbă japoneză a anunțat pe neașteptate elevii că vor da un test. Când a ajuns în dreptul băncii elevului respectiv, de origine turcă, el a scos un cuțit din rucsac și a atacat-o în zona gâtului. Profesoara a fost transportată la spital pentru îngrijiri medicale.
Potrivit anchetatorilor, elevul a premeditat atacul și a făcut planuri în legătură cu modul în care urma să acționeze.
„La data de 05.04.2023, în jurul orei 12,30, în timp ce persoana vătămată, în vârstă de 26 de ani, profesoară la un liceu din municipiul București, începuse ora de predare la clasa a X-a și împărțea foile cu teste către elevi, în momentul în care a ajuns la banca inculpatului, acesta din urmă a lovit-o cu un cuțit în gât, provocându-i o plagă înjunghiată în regiunea cervicală anterioară. Inculpatul a premeditat săvârșirea faptei prin aceea că s-a interesat despre pedeapsa aplicabilă, a făcut planuri în legătură cu modul în care urma să acționeze și s-a înarmat cu un cuțit. Din modul în care a acționat, lovind victima cu o armă cu potențial letal într-o zonă vitală, rezultă că inculpatul a acceptat că acțiunile sale pot duce la decesul victimei, care nu s-a produs din hazard”, susțin procurorii, citați de Agerpres.ro.
Parchetul Capitalei a mai precizat că elevul a purtat și a folosit un cuțit într-o instituție de învățământ, iar prin violențele la adresa profesoarei exercitate în fața colegilor de clasă a tulburat ordinea și liniștea publică, provocând sentimente de teamă, indignare și insecuritate.
Citește și:
Ce le-a spus anchetatorilor elevul care a atacat o profesoară cu cuțitul. Riscă 7 ani de închisoare
11 semnale de alarmă pentru părinți care ar putea indica depresia la copii
Serialul japonez de care era pasionat tânărul: „Jurnalul Morții”
Colegii adolescentului le-au declarat anchetatorilor că atacatorul era pasionat de un anime japonez „Jurnalul Morții” („Death Note”).
Este o serie manga despre un elev de liceu care descoperă un carnet cu puteri supranaturale care îi oferă abilitatea de a omorî pe oricine al cărui nume este scris în el.
Serialul urmărește încercarea liceanului de a construi și de a conduce o lume fără rău folosind acest carnet.
Psihiatrul Gabriel Diaconu: De ce simte nevoia un copil să arate că e capabil de violență?
„Dar de ce simte nevoia un copil să arate că e capabil de violență? Așa, de nebun?”, întreabă medicul psihiatru Gabriel Diaconu, într-o postare pe contul său de Facebook, referitoare la acest caz.
Iată și răspunsul: „Nu, foarte rar de nebun”.
Iată explicațiile specialistului: „De obicei e pentru că a fost victima hărțuirii și a bullying-ului înainte. De obicei e pentru că acasă trăiește într-un mediu ne-securizant. De obicei e pentru că îi vine greu să socializeze, să formeze relații de grup, drept urmare se refugiază într-un spațiu imaginar unde se recompune narcisic: e dezirabil, puternic, e splendid în agresivitate și violență, are să le-arate el cât de bărbat poate fi la o adică. Să le arate cui? Celor care au râs de el, care l-au ridiculizat.
Reacția la ridicol a copiilor e totală. N-au instrumente orizontale de-a lateraliza, de-a relativiza umilința de grup. Astfel că se duc într-o verticală a regresiei, acolo unde acumulează furie, neputință și nutresc răzbunare”.
În continuare, Gabriel Diaconu face diferența între o justiție punitivă și o justiție terapeutică:
„O justiție punitivă se va uita la acest caz strict prin filtrul faptei. De vreme ce a amenințat că o omoară, și de vreme ce a pus un cuțit la gât și a tăiat, înseamnă tentativă de omor. S-ar putea că, pentru un moment de epatare, și pentru cele mai proaste motive, destinul acestui adolescent să fie frânt de exigența legală.
O justiție terapeutică ar trebui să se uite mai atent la biografia lui. Să privească mai atent la comportamentul lui, posibil la simptomele lui psihologice de distress. Să mizeze – dacă se poate – pe reabilitare, nu pe pedeapsă. Pentru că pedeapsa, răspunderea penală (altfel de neoprit acum), nu realizează decât dezideratul social de asanare a violenței. Ai călcat pe bec, ai încălcat regula? Te eliminăm din societate pentru o vreme, sau de tot.”
Potrivit psihiatrului, nu știm mai nimic de biografia sau lanțul motivației la făptuitor. „La 16 ani oamenii sunt capabili de crimă. Dar foarte rar, și de la adăpostul unor trăsături foarte aparte de personalitate”, explică acesta.
Specialistul atrage atenția asupra unor detalii atipice în acest caz: „Felul în care-a pus cuțitul. Pentru că a avut frână. Și pentru că nu degeaba le zicem cuțitelor ”obiecte tăietor înțepătoare”. O analiză a felului în care oamenii folosesc cuțitele pentru a răni arată că mai degrabă, dacă intenția e letală, vor acționa cu vârful, nu cu lama. Și vor ataca frontal, nu pozițional. Vor lovi de mai multe ori, nu o singură dată”.
„Dar acestea sunt deja detalii psihologic-criminologice. Iar judecata publică e mai degrabă senzaționalistă, nicidecum profesională”, conchide psihiatrul Gabriel Diaconu.
Citește și:
Psihologul Diana Stănculeanu prezintă simptomele tulburărilor emoționale la copii și adolescenți
Risc crescut de suicid pentru adolescentele care petrec mult timp pe rețelele de socializare (Studiu)
Foto: Imagine din animeul „Jurnalul Morții”