Școlile de corecție nu sunt o soluție pentru rezolvarea problemei violenței elevilor, a afirmat ministrul Educației, Liga Deca, astăzi, la finalul unor dezbateri-maraton la Comisia de educație a Camerei Deputaților, cu participarea reprezentanților cultelor religioase, ai profesorilor și inspectorilor școlari.
Mai multe voci din societatea civilă au propus, în ultimele zile, înființarea unor școli de corecție pentru reeducarea elevilor care, prin faptele pe care le comit, pun în pericol siguranța sau chiar viața altor oameni. Această propunere a fost făcută de psihologul criminalist Tudorel Butoi, precum și de liderul de sindicat Marius Nistor, conform informațiilor apărute în presă. Și Asociația VeDem Just, înființată de judecătorul Cristi Danileț, solicită, printre alte măsuri, înființarea centrelor de corecție pentru cazurile grave.
Subiectul a revenit în atenția publicului după ce, săptămâna trecută, un elev de 16 ani de la un liceu din București a atacat-o pe profesoara de limba japoneză cu un cuțit, punându-i viața în pericol.
„S-a discutat și în această după-amiază care pot fi măsurile practice, pragmatice pentru combaterea violenței în școli. S-a agreat, inclusiv aici, că exmatricularea fără drept de reînmatriculare sau așa-numitele școli de corecție nu sunt soluții care să rezolve cauzele problemelor”, a declarat Ligia Deca, citată de Agerpres.
Citește și:
Animeul preferat al elevului care a atacat cu cuțitul profesoara, „Jurnalul Morții”. Psihiatru: De ce simte nevoia un copil să arate că e capabil de violență?
Stilul de parenting care crește riscul problemelor de sănătate mintală la copii (Studiu)
Potrivit acesteia, au fost discutate alte tipuri de soluții care ar putea ajuta, precum:
- Echipe multidisciplinare
- Măsuri concrete de camere de reflecţie
- Ajutor, consiliere psihologică
- Lucrul cu familia
„Asociația Psihologilor din România s-a poziționat public și a spus că măsurile extreme care au fost experimentate în alte sisteme de învățământ nu au adus rezultatul scontat și nu au adresat cauzele. Iar aici am avut o serie de sugestii foarte bune venite din partea unor lideri de școală, din partea unor profesori universitari (…) care sunt convinsă că se pot transforma în amendamente sau în legislație secundară, pentru că sunt multe chestiuni care țin de regulamente”, a precizat ministrul Educației, la încheierea discuțiilor.
Religia poate fi o disciplină la Bacalaureat
Referitor la discuțiile cu cultele religioase, ministrul a afirmat că, în prezent, pachetul legilor Educației este în dezbatere în Parlament.
„Comisia de învățământ a avut aici rolul de a asculta și de a da un punct de vedere tehnic. (…) Ce am făcut noi a fost să explicăm raționamentul pentru care unele prevederi au fost acceptate în procesul de consultare, inclusiv cu reprezentant cultelor şi alte prevederi nu au putut fi preluate”, a precizat oficialul de la Educație.
Potrivit acesteia, „religia poate fi o disciplină la examenul de Bacalaureat. Ceea ce am ridicat noi sunt întrebări tehnice – ce probă ar putea să includă această disciplină, dacă este o probă în plus, dacă trebuie eliminată o altă probă. Deci, trebuie să discutăm pe concret tehnic să vedem în ce măsură această sugestie din partea reprezentanților cultelor poate fi introdusă în lege.”
„De exemplu, avem agreat ca prin prin ordine de ministru să preluăm prevederile care se află acum în protocoalele între statul român și culte religioase, care se referă la specificitatea fiecărui cult. De asemenea, conducătorii liceelor cu profil vocațional teologic primesc un aviz, o binecuvântare din partea fiecărui cult în parte. În învățământul superior specializările care funcționează cu profil teologic se află în dublă coordonare. (…) Avem acolo o serie de chestiuni care țin de specificul cultului, de dogmă, de sistemul de valori în care sunt introduse în capitolul de învățământ confesional și se recunoaște că acest specific se reflectă și în activitatea școlii. Sigur, solicitările reprezentanților cultelor se află parțial în actul legislativ, în propunerea de lege. O parte dintre ele nu au putut fi introduse”, a explicat Ligia Deca.
Citește și:
8 fraze pe care le spun copiii și care ascund frica și anxietatea
Monstru manipulator sau ființă demnă de iubire? Copilul devine așa cum îl vede părintele
Măsuri pentru profesorii agresivi
Întrebată ce măsuri pot fi luate la adresa profesorilor care sunt agresivi, ministrul Ligia Deca a afirmat că o măsură imediată introdusă în Legea învățământului preuniversitar este că acele cadre didactice care sunt cercetate disciplinar sau au un proces pe rol pentru violență școlară nu vor mai preda la clasă, nu vor mai lua legătura cu elevii, urmând să desfășoare activități administrative sau de altă natură în școală.
„Dar, elevii nu vor mai fi expuși contactului cu acel cadru didactic până când nu se clarifică situația, până când cercetarea disciplinară sau procesul în instanță nu ajunge la o concluzie, concluzie care se poate stabili fie desfacerea contractului de muncă, fie, dacă nu se confirmă acuzațiile, reîntoarcerea în colectiv”, a clarificat ministrul Educației, Ligia Deca.
Citește și:
Cei 4 Călăreți ai Apocalipsei care distrug relația dintre părinți și copii
Pericolele nevăzute ale prieteniei dintre părinți și copii. 8 soluții ca să-ți păstrezi autoritatea și copilul să aibă încredere în tine
Sursa foto: Guvernul României
