Un copil din Cluj, care s-a accidentat la grădiniță căzând de pe scările unui tobogan, a primit daune de 10.000 de euro din partea instituției de învățământ.
Părinții români nu obișnuiesc să se adreseze instanțelor de judecată în cazul în care copiii lor sunt agresați sau accidentați în școală. Cu toate acestea, în ultimii ani, instanțele civile au înregistrat tot mai multe dosare prin care părinții cheamă școlile în judecată.
Profesorii sunt exonerați de răspundere doar dacă își exercită autoritatea
„Există lege de pe vremea lui Cuza, din 1865, dar nimeni nu știe în România. Atunci când se întâmplă o stricăciune, o daună, o faptă penală la școală, răspund părinții întotdeauna, pe motiv că nu și-au educat copilul, și răspunde și profesorul dacă nu demonstrează că a făcut totul ca să împiedice acel act”, a explicat fostul judecător, Cristi Danileț, pentru Libertatea.
Cu alte cuvinte, a continuat acesta, „dacă elevul aleargă pe hol, iar profesorul strigă, îi cere elevului să nu mai alerge că o să se împiedice, că o să cadă, că o să lovească pe cineva, atunci profesorul scapă de răspundere pentru că și-a exercitat autoritatea, fără rezultat însă. Atunci, copilul și părinții vor trebui să plătească daune victimei.”
Citește și:
Elevii care deranjează ora, trimiși în sala de detenție
Noi sancțiuni pentru elevi: Retragerea burselor. Ce prevede noul Statut al Elevului
„Dar dacă eu, profesor, eram, de exemplu, atent la telefon în timpul orei și copiii în spatele clasei făceau skandenberg și unul îi rupe mâna altuia, atunci, pentru că eu nu am atribuție să mă joc, să stau pe Facebook sau pe Instagram în timpul orei, ci trebuie să fiu atent la elev, voi răspunde ca profesor pentru fapta săvârșită de elevul care era în supravegherea mea. În incinta școlii, copiii sunt sub așa-numita pază a profesorilor. Profesorii răspund de orice pagubă produc copiii la școală, în afară de cazul când demonstrează că au făcut tot ce au putut să împiedice acel act”, a explicat Cristi Danileț.
Școala, obligată să plătească 10.000 de euro copilului accidentat în curte
Iată un exemplu concret oferit de fostul magistrat în care un liceu din Cluj a fost obligat la plata unor daune de 10.000 de euro. În februarie 2020, o fetiță de la grădinița din cadrul unui colegiu privat din Cluj s-a urcat pe scara toboganului, s-a dezechilibrat și a căzut, în tot acest timp nefiind supravegheată de educatoare. Din cauza accidentului, fetița și-a fracturat umărul, urmând o intervenție chirurgicală și o lună și jumătate de îngrijiri medicale.
Din înregistrarea video a rezultat că fetița era nesupravegheată, deoarece singura educatoare a grupei fetiței se afla în partea opusă a curții grădiniței, fiind cu spatele spre tobogan. Educatoarea a spus că nu a văzut accidentul, deoarece în acel timp aduna jucăriile copiilor. Totuși, instituția de învățământ avea obligația contractuală să asigure securitatea copiilor.
Citește și:
7 sfaturi cum să faci diminețile înainte de școală sau grădiniță mai ușoare
Ghidul părintelui în era digitală. Limite optime între copii și ecrane
Unde consideră instanța că a greșit școala
Instanța de judecată a decis că fapta ilicită constă în neexecutarea sau executarea neconformă a obligațiilor contractuale. În speță, pârâtul nu și-a executat corespunzător obligația asumată prin contract de a asigura securitatea și siguranța minorei în unitate. Iar în lipsa supravegherii permanente a copilului de către educator, minora s-a urcat pe scara toboganului din curtea grădiniței, de unde a căzut și și-a fracturat mâna dreaptă.
În acest caz, este suficient să se facă dovada existenței contractului și faptul neexecutării obligației pentru a se prezuma culpa debitorului. Deoarece existența obligației de supraveghere a fost dovedită prin contractul depus la dosar, instanța a reținut că, potrivit art. 1548 din Codul civil, culpa debitorului unei obligații contractuale se prezumă prin simplul fapt al neexecutării, cât timp acesta nu dovedește faptul contrar, respectiv executarea. Astfel, având în vedere că pârâtul nu și-a îndeplinit obligația de a asigura securitatea și siguranța minorei în unitate și întrucât pârâtul nu a dovedit existența unei cauze exoneratoare de răspundere, instanța reține că se prezumă culpa acesteia, se arată în motivarea judecătorilor.
Conform legii, școala și educatoarea ar fi putut fi exonerate dacă accidentul s-ar fi petrecut ca urmare a unui eveniment neprevăzut, imposibil de oprit, ca de exemplu un cutremur.
În consecință, Judecătoria și Tribunalul Cluj au dat dreptate părinților care au dat colegiul în judecată și au decis ca unitatea de învățământ să plătească daune de 10.000 de euro.
Citește și:
Copilul simte frică și nesiguranță? De ce mesajul “Ești în siguranță” nu ajunge la copil
Copilul se trezește greu dimineața pentru a merge la școală? 6 sfaturi de la Oana Moraru
Profesorii sunt și paznici, și supraveghetori
Dacă, de exemplu, un elev minor se prezintă cu o armă albă la școală și rănește pe cineva în timpul programului, pentru faptele sale răspund atât părinții, cât și școala, spun specialiștii.
Părinții sunt considerați vinovați deoarece erau obligați să se îngrijească de comportamentul copilului lor, iar școala răspunde pentru că nu și-a respectat obligația menționată în contractual educațional semnat de părinți la începutul fiecărui an școlar de a asigura integritatea fizică și morală a elevilor.
„Și școala răspunde, repet, dacă nu demonstrează că a făcut tot ce a putut să împiedice producerea acelui eveniment. Cu alte cuvinte, dacă nu au atenționat copiii că nu au voie cu armele, dacă nu i-au pus să semneze regulamentul, dacă nu le-au făcut percheziții când aveau motive să creadă că au arme la ei, atunci răspunde și școala. Pentru că școala are obligația, prin regulament și prin legea învățământului preuniversitar, să asigure securitatea, paza tuturor copiilor de acolo și să interzică armele, consumul de droguri, alcool etc. Și atunci dacă tu, prin fapta ta, produci o pagubă și școala nu s-a preocupat suficient să o împiedice, poate să fie atrasă la răspundere”, a explicat magistratul Cristi Daniel, pentru Libertatea.
Potrivit acestuia, explicațiile oferite frecvent de profesori care acuză că ei nu au rolul de paznici în școală sunt total greșite: „Noi spunem așa, pază materială și pază juridică. Aici (în cazul profesorilor – n.r.) este pază materială, adică tu trebuie să te preocupi de copilul meu la școală. Nu te-ai preocupat ca profesor, atunci școala trebuie să răspundă cu bani. Profesorii, știți cum replică la faza asta. «Dar ce, noi suntem paznici? Noi suntem supraveghetori?». Răspunsul este da!”, a precizat Cristi Danileț.
Citește și:
Oana Moraru, despre violența în școli: „Urâțenia asta este sub ochii noștri din anii de dinainte de ’89”
Creierul plin cu rușine nu poate învăța. Gabor Maté: „Școlile îi rușinează pe copii, apoi se așteaptă ca ei să învețe”
Copilul nu citește? 10 idei simple pentru a educa dragostea de carte
Fii la curent cu articolele pe care le publicăm abonându-te la canalul nostru de WhatsApp (apasă clopoțelul din dreapta sus):
Canalul Whatsapp Parenting 2.0
Sursa foto: master1305, Freepik
