Părinții sunt singura salvare a copiilor în această perioadă, deoarece școlile sunt depășite de efectele negative ale rețelelor de socializare asupra capacității copiilor de învățare sub forma unor minți împrăștiate, deconectate și fragmentate, afirmă consultantul educațional Oana Moraru.
În acest context, ea subliniază importanța uriașă a controlului parental exercitat în relația cu rețelele de socializare a copiilor de 9-16 ani.
Oana Moraru scrie despre acest fenomen într-o postare pe contul de Facebook, în timpul lecturii unei cărți căreia îi scrie prefața, despre cum social media a condamnat copiii la anxietate și tulburări serioase de atenție în învățarea școlară începând cu anul 2010.
Oana Moraru este pedagog cu o experiență de predare de peste 30 de ani și autoare de carte. De asemenea, a fondat sistemul privat de educație Helikon, fiind implicată constant în procesul educațional atât la clasă, cât și în tabere școlare.
Citește și:
Ghidul părintelui în era digitală. Limite optime între copii și ecrane
Copilul e dezinteresat de școală? Cu ce să înlocuiești criticile astfel încât să-ți asculte sfaturile
Rezultatele studiilor sunt înspăimântătoare
Potrivit specialistei în educație, rezultatele studiilor citate în cartea menționată „sunt absolut înspăimântătoare – pe același nivel de vehemență și alertă pe care le-am simți dacă ni s-ar recomanda să îi trimitem pe Marte pur și simplu. Pe Marte simțim și noi, profesorii, că ne aflăm adesea în clase, plutind undeva în derivă, gravitând în dimensiuni paralele – mai ales în relație cu copiii ”scăpați” pe conturi sociale de la 9-10 ani deja”.
Oana Moraru afirmă că, oricât s-ar strădui cadrele didactice să facă învățarea cât mai atractivă, acest proces presupune și exerciții plictisitoare, care necesită atenția elevilor:
„Învățarea școlară, oricât de atractivă e făcută – și, credeți-mă, ne străduim continuu, nu are cum să-și atingă ținta fără tradiționalele exerciții superplictisitoare – acelea care presupun încercări și erori, rescrieri de text și de raționamente, parafrazări, recalculări, verificări, căutări de sens, de soluții. Nu există învățare de durată fără sentimente de frustrare, de imposibilitate, de aha-uri vânate îndelung, cu lungi momente de căutare ambițioasă.”
Citește și:
Autismul virtual: copii cu simptome de autism după ce au stat la ecrane
Regula de aur pentru limitarea timpului copilului la ecrane, de la Patrick Ney, specialist în neurodezvoltare
Mulți părinți așteaptă ca învățarea să fie ca un spectacol
Iar părinții cer pentru copiii lor activități spectaculoase, chiar dacă este evident că niciun profesor nu poate oferi intensitatea și distracția videoclipurilor de pe TikTok:
„Ca să rămâi un profesor eficient sau o școală cu reală putere de modelare intelectuală, trebuie să lupți cotinuu împotriva valului de părinți care vor activități ”wow”, spectaculos în învățare, cu profesori care reușesc că întrețină clasa ca un artist, ca un show-man, cu stimuli puternici, megaatractivi, cu excursii și evenimente așa-zis inspiraționale. Un profesor nu poate ține ora la intensitatea angajantă a unui videoclip de 10 secunde de pe TikTok. Școlile care aspiră la rezultate temeinice nu-și permit lecții ”altfel” continuu”, susține consultantul educațional.
Potrivit acesteia, „din disperarea de a ține copiii atenți și angajați, dar mai ales ”fericiți”, din ce în ce mai mulți părinți așteaptă ca învățarea să aibă calitatea unui spectacol. Asta pentru că mințile copiilor noștri s-au transformat enorm, complet dependente de superstimuli și foarte neimpresionabile în fața ideii de succes prin muncă, stăruință, atenție. Puțini părinți știu ce uriaș decalaj există între modurile de operare a minții „în online” față de „în clasă”.
Da, profesorul este obligat, prin profesia lui, să facă învățarea atractivă, să îl ”agațe” pe copil cu stimulenți pentru curiozitate. Dar acest lucru nu înseamnă că toată ora poate fi populată de astfel de ”cârlige” permanente pentru întreținerea atenției. Profesorul nu poate fi o ”aplicație” cu feed-back imediat, cu instante abilități de corectare și de recalculare a eficienței de lucru a copilului.”
Citește și:
Dr. Alexandru Vlad Ciurea: Dependența copiilor de tehnologie poate duce la autism digital dobândit
Risc crescut de suicid pentru adolescentele care petrec mult timp pe rețelele de socializare (Studiu)
Părinții sunt singura salvare pentru copii acum
Cu toate schimbările din ultimele decenii, „învățarea a rămas un proces lung și greoi, cu multe reîntoarceri în buclă la momente de impas, cu multe momente nesatisfăcătoare”, subliniază Oana Moraru.
„Nu știu câți părinți își mai aduc aminte de asta, dar ei sunt singura salvare acum, pentru că școlile sunt din ce în ce mai aruncate în aer de minți împrăștiate, deconectate, fragmentate”, spune ea.
Experta în educație insistă asupra importanței intervenției părinților în relația copiilor cu rețelele de socializare, deoarece toate metodele profesorilor eșuează în fața satisfacției imediate oferite de social media:
„Fără control parental acasă în relația copilului de 9-16 ani cu social media, nu există nicio baghetă magică – nicio școală extraordinară, niciun profesor supertalentat, niciun program ultramodern. Toate dau greș în fața apetitului pentru cultura ”like”, ”fast”, ”scroll”, ”delete”.
Noi suntem abia în zorii acestei uriașe realizări.”
Citește și:
Oana Moraru: „Copiii își schimbă comportamentele când adulții sparg tiparul”
5 lucruri pe care să le faci astăzi în relația cu copilul ca să nu regreți mai târziu
Cumplita revelație care îi așteptă pe părinți
În acest context, Oana Moraru îi avertizează pe părinți în legătură cu efectele negative pe termen lung ale lipsei de control în ceea ce privește relația copiilor cu rețelele de socializare:
„Generațiile acestea de părinți vor avea cumplita revelație, peste încă un deceniu, când copiii lor își vor lua viața în propriile mâini, că nu există în destinul lor ceva solid pe care pot construi, cu reziliență, încredere și răbdare.”
Iată cum formulează consultantul educațional problema: „În societățile puțin conștiente se cască o gaură din ce în ce mai mare între apetitul cognitiv al copiilor (deformat de setea pentru superstimuli) și capacitatea de reinventare a profesorului (frustrat că nu își poate stabiliza nicio rețetă de predare, toate ajungând să expire imediat).”
În aceste condiții, Oana Moraru atrage atenția asupra asumării responsabilității de către părinți pentru a limita interacțiunea copiilor cu rețelele de socializare: „Pe lângă stagnarea sistemului nostru de educație în modele depășite deja încă din anii 90, România se confruntă astăzi cu o scăpare generală a copiilor pe rețelele de socializare și cu o inconştientă decuplare a părinților de la această responsabilitate”.
Citește și:
Oana Moraru: Pare misticism să transformi relația copilului cu lumea doar lucrând cu tine. Dar funcționează de fiecare dată
Cum pot școlile să-i ajute pe copii să învețe mai ușor. 3 recomandări de la Gabor Maté
Dacă dorești să afli mai multe informații de la specialiști despre efectele ecranelor asupra copiilor și despre cum să punem limite sănătoase, te invit să te alături grupului nostru de Facebook dedicat, unde poți accesa gratuit materialele (articole și webinarii cu psihologi, logoped, directoarea Agenției Naționale Antidrog) din cadrul campaniei de conștientizare “Copiii și ecranele. Cum să creștem copiii sănătoși și echilibrați în era tehnologiei”:
Grupul de Facebook “Copiii și ecranele”
Sursa foto: Captură YouTube ZUnivers Podcasts
Fii la curent cu articolele pe care le publicăm abonându-te la canalul nostru de WhatsApp (apasă clopoțelul din dreapta sus):
Canalul Whatsapp Parenting 2.0
