Copiii victime ale violenței școlare vor face terapie gratuit. Planul național de combatere a violenței școlare a fost aprobat de Guvern

Guvernul României a aprobat, ieri, Planul național de combatere a violenței școlare, ce are ca obiectiv asigurarea unui mediu sigur, primitor și de susținere pentru elevi, profesori și părinți în unitățile de învățământ.

„Completăm setul de măsuri pentru combaterea violenței școlare printr-un Plan național pentru un mediu sigur în învățământ. Toți copiii victime ale violenței sau implicați într-un asemenea act primesc sprijin de specialitate și decontăm ședințele de terapie. Organizăm cursuri de formare pentru profesori și o bibliotecă online cu conținut dedicat combaterii violenței în școli”, a declarat premierul Marcel Ciolacu, la începutul ședinței de Guvern de ieri. Planul național de prevenire și combatere a violenței școlare are o valabilitate de 3 ani.

Planul de combatere a violenței școlare aprobat ieri „include, pe lângă asigurarea pazei și implementarea unor metode de sesizare a cazurilor de violență cum ar fi telefonul copilului, prevenire prin identificarea copiilor cu comportament problematic”, a anunțat Guvernul într-un comunicat.

În cazurile în care copiii au fost victime ale violenței sau au fost implicați într-un asemenea act, vor primi sprijin de specialitate, și anume decontarea ședințelor de terapie, au precizat reprezentanții Executivului.

Citește și:

Primul proces pentru bullying în școli din România s-a încheiat după 2 ani. Ce verdict a dat instanța

Studiu Salvați Copiii România: Jumătate dintre elevi sunt victime ale bullying-ului

De asemenea, vor fi organizate cursuri de formare continuă pentru profesori, o bibliotecă online cu resurse educaționale despre combaterea violenței din școli.

Cele 6 direcții de acțiune

Planul național de combatere a violenței școlare este finanțat din fonduri naționale și europene și cuprinde 6 direcții de acțiune cu peste 40 de măsuri. În implementarea planului sunt implicate peste 20 de ministere și instituții, a anunțat Ministerul Educației, într-o postare pe contul de Facebook.

Direcția de acțiune 1: Dezvoltarea capacității instituționale pentru creșterea gradului de siguranță în unitățile de învățământ preuniversitar și în zonele adiacente

Exemple de măsuri:

  • Realizarea unei rețele de siguranță în jurul elevilor: familie, cadre didactice, specialiști în protecția copilului, ordine publică, siguranță școlară și antidrog
  • Elaborarea/ actualizarea, sub coordonarea prefectului, a sistemului-cadru (Plan Teritorial Cadru de Acțiune pentru siguranța școlară) de asigurare a protecției unităților de învățământ preuniversitar
  • Adaptarea dispozitivelor de menținere a ordinii și siguranței publice, prin includerea școlilor în itinerariile de patrulare

Citește și:

Ce efecte are bullying-ul asupra Generației Z și Alpha

Copilul refuză să meargă la școală? Cum descoperi cauza reală și cum motivezi copilul

Direcția de acțiune 2: Prevenirea violenței, promovarea stării de bine și a coeziunii comunității școlare

Exemple de măsuri:

  • Programul „Împreună prindem curaj” în minimum 250 școli pe an
  • Promovarea disciplinelor opționale „Managementul emoțiilor”, „Educație pentru sănătate”, „Abilități de viață”
  • Acțiuni colaborative dedicate formării unor relații bazate pe respect, încredere și susținere reciprocă între elevi, profesori și părinți
  • Activități extracurriculare: cercuri de educație nonformală, concursuri, teatru forum, bibliotecă vie, expoziții, competiții sportive

 

Direcția de acțiune 3: Reducerea cazurilor de violență în mediul școlar

Exemple de măsuri:

  • Monitorizarea actelor de violență și a eficienței măsurilor întreprinse pentru victime, autori și martori
  • Dotarea școlilor cu sisteme de supraveghere audio-video; asigurarea pazei și a protecției persoanelor din școli
  • Sprijin susținut, interinstituțional și adaptat școlilor care gestionează multe cazuri de violență
  • Asigurarea serviciilor de consiliere psihologică și psihoterapie acordate victimelor sau autorilor cazurilor grave de violență

Citește și:

Cifre oficiale în România: A crescut alarmant numărul de cazuri de violență împotriva copiilor. Simptomele abuzului

Oana Moraru, despre violența în școli: „Urâțenia asta este sub ochii noștri din anii de dinainte de ’89”

Direcția de acțiune 4: Managementul cazurilor de violență din mediul școlar și gestionarea eficientă a resurselor, în vederea susținerii victimelor, a reabilitării autorilor actelor de violență și revenirii la condiția unui mediu sigur în școală

Exemple de măsuri:

  • Sesiuni de diseminare a prevederilor Procedurii de management al cazurilor de violență din mediul școlar, adresate directorilor, întregului personal al școlii, părinților și elevilor
  • Intervenția imediată în cazurile de violență, prin toate mijloacele legale
  • Măsuri de sprijin pentru familiile copiilor victime și ale copiilor cu comportament agresiv
  • Formarea procurorilor și judecătorilor în ceea ce privește gestionarea celor mai grave situații de violență

 

Direcția de acțiune 5: Îmbunătățirea competențelor personalului școlilor pentru prevenirea și combaterea violenței, în vederea menținerii unui mediu sigur, favorabil proceselor de învățare și atingerii reușitei școlare

Exemple de măsuri:

  • Creșterea numărului de consilieri școlari până la atingerea unei norme de maximum 500 de elevi, maximum 500 de elevi și preșcolari sau de maximum 300 de preșcolari/consilier
  • Formarea cadrelor didactice și a consilierilor școlari (proiect ROSE și proiect „Policies and resources for safe and supportive schools in Romania”)
  • Formarea de grupuri de suport și schimburi de experiență dedicate cadrelor didactice și consilierilor școlari

Citește și:

Oana Moraru: „Detenția va aduce în școlile românești și mai multă agresivitate din partea elevilor”

3 moduri să previi comportamentul negativ al copilului + Soluția de avarie

Direcția de acțiune 6: Monitorizarea măsurilor cuprinse în Planul național de combatere a violenței școlare

Exemple de măsuri:

  • Constituirea unei echipe interinstituționale pentru monitorizarea implementării măsurilor și managementului cazurilor de violență
  • Realizarea de ședințe periodice, sub coordonarea prefectului, cu autoritățile responsabile pentru siguranță în unitățile de învățământ preuniversitar
  • Realizarea de evaluări anuale privind activitățile desfășurate și rezultatele obținute pe parcursul anului școlar

Citește și:

Psihologul Diana Stănculeanu prezintă simptomele tulburărilor emoționale la copii și adolescenți

Petronela Rotar: Înțelepciunea și maturitatea copiilor nu reprezintă o calitate, „ci un mecanism de apărare și de supraviețuire”

Creierul plin cu rușine nu poate învăța. Gabor Maté: „Școlile îi rușinează pe copii, apoi se așteaptă ca ei să învețe”

 

 

Fii la curent cu articolele pe care le publicăm abonându-te la canalul nostru de WhatsApp (apasă clopoțelul din dreapta sus):

Canalul Whatsapp Parenting 2.0

 

Sursa foto: Mikhail Nilov, Pexels

 

 

Vrei să afli ce fel de părinte ești?

Abonează-te gratuit la newsletterul nostru și primești pe email un exercițiu pentru a descoperi ce fel de părinte ești. PLUS articole exclusive, soluții la provocările tale și invitații la evenimente gratuite de parenting!

    Avem grijă de datele tale personale! Te poți dezabona oricând.

    Articole similare

    LĂSAȚI UN MESAJ

    Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
    Introduceți aici numele dvs.

    INTRĂ ÎN COMUNITATE

    122,229FaniÎmi place
    295CititoriConectați-vă
    0AbonațiAbonați-vă

    Ultimele articole