Chiar dacă poate părea surprinzător, România este țara din Uniunea Europeană cu cele mai puține persoane care suferă de depresie cronică (1,5%), potrivit raportului biroului de statistică al Uniunii Europene (Eurostat).
La polul opus se situează țări care, de altfel, sunt foarte bine clasate în indexurile mondiale privind fericirea, precum Finlanda (10,5% dintre persoane suferă de depresie cronică), Suedia (9,6%) sau Luxemburg (9,5%).
În opinia psihoterapeutului Angela Nuțu, acest procent foarte redus înregistrat de țara noastră este cauzat de faptul că depresia este o tulburare încă mult subdiagnosticată în România. Astfel, în realitate, situația poate fi de-a dreptul alarmantă.
„Din nefericire, în ceea ce privește depresia, există foarte puține campanii de conștientizare, iar mulți dintre cei afectați nici măcar nu recunosc depresia în timp ce o trăiesc. Din practică am observat că mulți confundă depresia cu anxietatea, oboseala cronică sau alte forme de suferință emoțională. Însă, depresia înglobează o sumă mult mai complexă de simptome, fiind de altfel o boală, de cele mai multe ori, cronică”, a declarat psihologul Angela Nuțu, vicepreședintele Asociației Române de Hipnoză, într-un comunicat de presă.
Citește și:
Psiholog Aida Ivan: Tot mai mulți copii suferă de anxietate sau depresie, chiar de la vârsta de 5 ani. Care sunt cauzele și ce soluții sunt
8 fraze pe care le spun copiii și care ascund frica și anxietatea
Potrivit specialistei, există și o serie de lucruri mai puțin adevărate despre depresie, pe care foarte mulți oameni le cred:
Mit: Munca grea învinge depresia
„Depresia afectează aproximativ 1 din 6 oameni la un moment dat în viață, așadar remedii bătrânești și jumătăți de adevăruri în legătură cu această boală des întâlnită sunt din belșug. O astfel de idee fantezistă este: „Cufundă-te în muncă și te vei simți mai bine”. Într-un caz de depresie ușoară, asta ar putea într-adevăr ajuta, dar depresia este o condiție imprevizibilă. Munca în exces poate fi de fapt un semn de depresie clinică, în special la bărbați”, a explicat Angela Nuțu.
Mit: Depresia nu este de fapt o boală
„Depresia este o condiție medicală serioasă, fiind printre principalele cauze de dizabilitate în rândul adulților din întreaga lume. Dovezi biologice ale bolii pot fi regăsite prin investigații de imagistică a creierului, care pot indica niveluri de activitate anormale în creier atunci când depresia se instalează. Substanțele de bază din chimia creierului, responsabile cu semnalele sistemului nervos, sunt de asemenea dezechilibrate la oamenii cu depresie”, a arătat specialista citată.
Mit: Depresia este doar auto-compătimire
„Cultura noastră admiră adesea voința și tăria mentală și etichetează prea repede și prea ușor pe oricine se plânge. Însă, oamenii cu depresie clinică nu sunt leneși, nu se auto-compătimesc și nu caută atenție. Și nici nu pot face ca depresia să dispară peste noapte. Depresia este o boală reală – o problemă de sănătate legată de schimbări ce au loc în creier. Ca orice altă boală, pentru vindecare ai nevoie de o terapie potrivită”, a precizat psihologul.
Citește și:
Și tații au depresie postnatală. Un studiu pilot relevă 30% dintre tați cu depresie postpartum
Creștere dramatică! Mihaela Dinu, psiholog Salvați Copiii: Semnele depresiei și anxietății la copii și adolescenți
Mit: Ajutor înseamnă medicamente pentru o viață întreagă
„În ciuda rumorii despre „Națiunea Prozac”, medicamentația este unul dintre instrumentele folosite pentru a scăpa de depresie. Și să ceri ajutor nu înseamnă că vei fi presat să iei medicamentele prescrise. De fapt, studiile sugerează că terapia “vorbită” funcționează la fel de bine ca medicamentele, în special în cazul depresiilor ușoare și moderate”, consideră specialista.
Mit: Oamenii depresivi plâng foarte mult
„Nu întotdeauna oamenii depresivi plâng foarte mult. Unii oameni nu plâng sau chiar nu se comportă teribil de trist când sunt în depresie. În schimb, sunt “goi” emoțional și se pot simți inutili sau lipsiți de valoare. Chiar și fără simptome dramatice, depresia netratată împiedică oamenii în a-și trăi viața la potențial maxim – și aduce pierderi familiei”, consideră psihologul Angela Nuțu.
Mit: Depresia vine odată cu îmbătrânirea
„Mulți oameni trec prin provocările îmbătrânirii fără să între în depresie, dar atunci când are loc, este posibil să fie trecută cu vederea. Oamenii mai în vârstă își pot ascunde tristețea sau pot să aibă simptome diferite, vagi: mâncarea nu mai are același gust, durerile și neplăcerile se intensifică sau se schimbă modelul de somn. Problemele medicale pot declanșa depresie la oamenii mai în vârstă – iar depresia poate încetini recuperarea după un atac de cord sau operație”, a afirmat psihologul.
Citește și:
Care sunt simptomele depresiei postnatale (postpartum)
Petronela Rotar: Dacă mamele nu tratează depresia, copiii lor vor avea nevoie de psiholog
Mit: Să vorbești despre asta înrăutățește lucrurile
„La un moment dat, oamenii au fost sfătuiți să nu se concentreze asupra problemelor, vorbind despre ele. Astăzi, există dovezi cum că discuțiile ghidate de un profesionist ne pot îmbunătăți în mod clar starea. Diferitele tipuri de psihoterapie și hipnoterapia ajută la tratarea depresiei prin schimbarea modelelor negative de gândire și a gândurilor subconștiente. Primul pas este să vorbești cu un profesionist din domeniul sănătății mintale”, a declarat experta citată.
Mit: Adolescenții sunt nefericiți prin natura lor
„Cu toate că mulți adolescenți sunt schimbători și intrigați de “partea întunecată”, tristețea prelungită sau irascibilitatea nu este normală pentru ei. Atunci când nefericirea durează mai mult de două săptămâni, ar putea fi un semn al depresiei. Studiile arată că depresia se dezvoltă la aproximativ un adolescent din 11. Alte semnale că un adolescent ar putea avea nevoie de ajutor includ: să fii trist constant sau irascibil chiar cu prietenii, să nu îți placă deloc activitățile preferate sau o scădere bruscă a notelor la școală”, a mai spus psihologul Angela Nuțu.
Angela Nuțu este psihoterapeut și trainer, vicepreședinte al Asociației Române de Hipnoză. Are o experiență de peste 10 ani în domeniul comunicării și al instruirii adulților și de peste 15 ani în domeniul antreprenoriatului și al afacerilor.
Citește și:
Prea multă școală și prea puțină joacă, o cauză a depresiei la copii și adolescenți (Studiu)
Psihologul Diana Stănculeanu prezintă simptomele tulburărilor emoționale la copii și adolescenți
Sunt copii care se gândesc la moarte. 8 indicii pentru a descoperi gândurile suicidare
Fii la curent cu articolele pe care le publicăm abonându-te la canalul nostru de WhatsApp (apasă clopoțelul din dreapta sus):
Canalul Whatsapp Parenting 2.0
Sursa foto: Sydney Sims, Unsplash.com
