Depresia în rândul copiilor și adolescenților din România a crescut dramatic în ultimii doi ani, afirmă reprezentanții organizației Salvați Copiii România.
7 din 10 adolescenți care au apelat la serviciile de terapie ale Salvați Copiii au făcut-o din cauza tulburărilor de anxietate, în timp ce cazurile de depresie cresc dramatic la copiii cu vârsta între 11 și 18 ani, mergând până la tentative de suicid, informează un comunicat de presă al Salvați Copiii România.
În ultimii doi ani, marcați de pandemie și de războiul din Ucraina, centrele de consiliere ale Organizației Salvați Copiii au preluat un număr total de 1.241 de copii și adolescenți care au dezvoltat diferite tulburări emoționale.
Aproape un copil din trei s-a confruntat cu tulburări de anxietate și a avut nevoie de consiliere și suport psiho-emoțional. Procentul crește la aproape 72% (7 din 10) în cazul adolescenților, mergând până la consecințe extrem de grave, precum tentative de suicid, arată datele unei anchete realizate de Salvați Copiii România.
Iată principalele concluzii ale anchetei:
- Cele mai frecvente diagnostice au fost reprezentate de anxietate (28,8%) și tulburări emoționale (23%).
- Majoritatea covârșitoare a cazurilor de depresie s-au înregistrat în rândul copiilor din grupa de vârstă 11 – 14 ani (32% din cazuri) și al adolescenților de 15 – 18 ani (54%).
- Au fost înregistrate și cazuri severe, în care tulburările de tipul anxietății și depresiei au dus la tentative de suicid: 3 la grupa de vârstă 11 – 14 ani și 3 în rândul adolescenților.
Semnele anxietății la copii și adolescenți, explicate de psihologul Mihaela Dinu, Salvați Copiii România
Potrivit psihologului Salvați Copiii, Mihaela Dinu, anxietatea este o emoție negativă care implică sentimente de nervozitate, teamă, frică sau îngrijorare. De obicei, copiii se simt anxioși atunci când cred că ceva rău sau neplăcut urmează să se întâmple.
Anxietatea la copii și adolescenți poate fi descrisă ca un răspuns extrem la o situație sau eveniment pe care o percepe ca amenințătoare și este disproporționat în raport cu pericolul real.
Răspunsul anxios include:
- Gânduri de pericol iminent
- Excitație crescută cum ar fi creșterea frecvenței cardiace și respirație rapidă
- Deseori, evitarea situațiilor sau a evenimentelor care provoacă disconfort
- Copilul sau adolescentul care suferă de anxietate ajunge să resimtă distres semnificativ și perturbare a activităților cotidiene la școală, acasă sau în relația cu prietenii
„Este important ca părinții să interpreteze comportamentul copilului în funcție de nivelul său de dezvoltare și în cazul copiilor mai mici să deosebească simptomele de anxietate de fricile specifice vârstei sau de fobii”, subliniază psihologul Mihaela Dinu.
De asemenea, potrivit acesteia, „părinții trebuie să fie atenți ca manifestările anxioase să nu se transforme în tulburări de anxietate”. Asta deoarece o tulburare anxioasă netratată crește riscul în viitor pentru diferite probleme de sănătate mintală.
„De aceea, dacă problema de anxietate interferează cu starea de bine generală sau cu abilitățile parentale este bine ca aceasta să fie discutată cu un specialist”, recomandă psihologul citat.
Citește și:
8 fraze pe care le spun copiii și care ascund frica și anxietatea
Stilul de parenting care crește riscul problemelor de sănătate mintală la copii (Studiu)
Cum se manifestă depresia la copii și adolescenți
Orice persoană poate experimenta stări de tristețe din când în când, însă acestea sunt de obicei trecătoare, durând un timp destul de scurt.
Depresia clinică, numită și tulburare depresivă, reprezintă o tulburare a dispoziției care determină un distres evident cu impact pe funcționarea zilnică, minim două săptămâni, aproape zilnic și în cea mai mare parte a zilei; exprimat prin felul în care se simte, gândește, funcționează în activitățile și rutinele zilnice (școală, somn, apetit alimentar etc.).
Unele studii arată că depresia este diferit resimțită în funcție de vârstă.
Psihologul Salvați Copiii România avertizează că „depresia la copii și adolescenți se manifestă puțin diferit față de adulți, de aceea uneori este trecută cu vederea, din păcate”.
Iată care sunt simptomele frecvente ale depresiei copilului:
- Un copil cu depresie de cele mai multe ori va fi agitat
- Totuși, în același timp, copilul va arăta obosit sau fără chef
- Ușor iritabil
- Mai mereu nemulțumit
- Deseori plânge facil
- Are stări schimbătoare
- Tulburări de somn
- Tulburări de apetit
- Pot apărea gândurile de moarte
Simptomele depresiei la adolescenți:
- Certăreț
- Agresiv
- Hipersensibil emoțional
- Izolat, renunță la activități
- Nu manifestă inițiative, plictisit
- Scăderea performanțelor școlare
- Modificarea neintenționată în greutate
- Dificultăți de adormire sau de a rămâne treaz, somn neodihnitor, stă treaz toată noaptea
- Dificultăți de concentrare, în a sta liniștit
- Impulsiv
- Mai puţin activ, relaționează mai puțin cu ceilalți
- Dezorganizat
- Refuză să participe la activități, petrece mult timp în pat, doarme ziua, se simte mereu bolnav
- Face comentarii negative despre sine: „Sunt urâtă”, „Sunt grasă”, „Sunt prost”, „Nimănui nu-i place de mine”
- Capacitate scăzută de concentrare, ușor de distras
- Este obsedat de teme morbide
- Afirmă că ar vrea să moară, spune că se gândește cum să se sinucidă, încearcă să se sinucidă, este suspicios, vede imagini înfricoșătoare, își aude numele strigat
Citește și:
Prea multă școală și prea puțină joacă, o cauză a depresiei la copii și adolescenți (Studiu)
Psihologul Diana Stănculeanu prezintă simptomele tulburărilor emoționale la copii și adolescenți
Mulți dintre copiii cu anxietate dezvoltă și depresie
Dincolo de strategiile privind stilul de viață, un specialist poate evalua cu exactitate simptomatologia, poate stabili dacă este un episod depresiv și cărei clase aparține, precum și care sunt recomandările de primă intenție: psihoterapia sau terapia medicamentoasă, spune psihologul Mihaela Dinu.
Comorbiditatea depresie-anxietate este de 85%. Asta înseamnă că acei copii care au anxietate pot dezvolta și depresie, trecând de la evitare la scăderea întăririlor pozitive, până când ajung în depresie.
„Ieșirea din pandemie, după perioade lungi de izolare și anxietate socială, apoi fricile cauzate de război și climatul social vulnerabil și-au pus amprenta asupra sănătății mintale a copiilor. Anxietatea și depresia pe care le-au dezvoltat pot avea consecințe dramatice și se pot transforma în traumă, dacă acești copii nu primesc consiliere terapeutică adecvată. Mai mult, este necesar un program național, care să evalueze și să sprijine copiii cu tulburări emoționale să-și revină”, a afirmat Gabriela Alexandrescu, președinte executiv Salvați Copiii România.
Ancheta citată se bazează pe datele din cazuistica centrelor de consiliere ale Organizației Salvați Copiii, având ca grupuri țintă copii și părinți beneficiari ai serviciilor de consiliere ale Salvați Copiii România. Cercetarea a fost efectuată pe un eșantion neprobabilistic, în luna aprilie 2023.
Citește și:
Psihoterapie gratuită pentru copii. Tot ce trebuie să știi despre Programul Național „Din grijă pentru copii”
Petronela Rotar: Dacă mamele nu tratează depresia, copiii lor vor avea nevoie de psiholog
Servicii gratuite de terapie oferite de Salvați Copiii România
Centrul de Educație Emoțională și Comportamentală pentru Copii din București și Centrele de Consiliere pentru Părinți din Iași, Timișoara și Mureș au ca obiectiv promovarea sănătății mintale și îmbunătățirea calității îngrijirii pentru copii și adolescenți, prin:
1. Dezvoltarea unei rețele de servicii psihologice și sociale
- Identificarea cazurilor, evaluarea lor și intervenția timpurie
- Tratament pentru copiii și adolescenții cu risc sau deja diagnosticați cu probleme de sănătate mintală
2. Dezvoltarea de programe de training
Programele de training sunt destinate profesioniștilor din sistemele de sănătate, educație și protecție socială: psihiatri, medici de familie, asistenți medicali, psihologi clinicieni, psihologi școlari, medici de familie, pediatri, asistenți sociali, logopezi etc.
3. Materiale de specialitate
Organizația Salvați Copiii elaborează și diseminează materiale de specialitate pentru profesioniștii care furnizează servicii de consiliere și intervenție psihologică pentru copii, adolescenți și familiile lor.
4. Informare în școli
Activitățile de informare și educație în școli sunt destinate copiilor, profesorilor și părinților.
Citește și:
Risc crescut de suicid pentru adolescentele care petrec mult timp pe rețelele de socializare (Studiu)
Cum să crești încrederea în sine a copilului. 8 pași de la psihologul Gabriela Maalouf
Serviciile disponibile la organizația Salvați Copiii România:
- Servicii de evaluare clinică, psihiatrică și psihologică
- Consiliere și psihoterapie individuală pentru copii, adolescenți și părinți
- Consiliere și psihoterapie de grup pentru copii și adolescenți
- Consiliere individuală pentru părinți
- Programe educaționale pentru părinți
- Programe de dezvoltare de abilități sociale și emoționale pentru preșcolari și școlari mici
- Grupuri de suport pentru copii și părinți
- Programe de formare adresate consilierilor școlari, cadrelor didactice, asistenților sociali, psihiatrilor
Toate serviciile sunt gratuite, oferite într-un mediu prietenos, accesibil, nestigmatizant.
Pentru cine oferă aceste servicii Salvați Copiii România:
- Pentru copiii și adolescenții cu probleme de sănătate mintală: copii cu depresie, anxietate, tulburări de atașament, ADHD, tulburări de conduită, comportament agresiv etc.
- Pentru copii și adolescenți care provin din familii cu dificultăți sociale
- Pentru copii și adolescenți cu părinți cu probleme de sănătate
- Pentru copii și adolescenți care provin din familii dezorganizate
Citește și:
11 semnale de alarmă pentru părinți care ar putea indica depresia la copii
Cum ne exprimăm iubirea față de copil, în funcție de vârstă. 6 sugestii de la psihologul Gáspár György
Copilul greșește și criticile nu ajută? Cu ce să înlocuiești critica pentru a-i schimba comportamentul
Sursa foto: Salvați Copiii România
