“Am o problemă cu copilul meu că e timid” – cam așa etichetează această neîncredere părinții care se adresează psihologului și autoarei Gabriela Maalouf.
Ea a oferit părinților modalități simple și eficiente de a crește încrederea în sine a copiilor lor în cadrul Bloggers & Parenting Conference 2022, care a avut loc vineri, 11, noiembrie, la JW Marriott București.
De regulă, când părinții etichetează copilul ca fiind timid, este valabilă una dintre aceste două situații: fie și părinții sunt timizi și etichetați timizi și cu neîncredere, fie părintele este “extrem de exploziv cu o personalitate foarte extrovertită care a avut “ghinionul” să aibă un copil introvertit, intră în conflict, într-un soi de dezamăgire”.
Potrivit psihologului Gabriela Maalouf, care este și autoarea cărții “Mati și Căpitanul Încredere”, “cele mai multe conflicte în familie, la locul de muncă și cu copiii vin din această neînțelegere a cine sunteți voi și cine sunt copiii voștri. Oamenii sunt diferiți și au modalități diferite de a acționa și de a se comporta.
De aceea, primul sfat pe care îl oferă părinților este “să vedeți cine sunteți și cine sunt copiii voștri”.
Citește și:
Petronela Rotar: 5 din 10 mame din România trec prin depresie post-partum. “Încercați să mergeți pe un grup de mame și să spuneți că nu vă iubiți copilul”
Cum ne exprimăm iubirea față de copil, în funcție de vârstă. 6 sugestii de la psihologul Gáspár György
Încrederea în sine este o abilitate care se antrenează
Conform psihologului citat, încrederea în sine este o abilitate care poate fi dezvoltată.
“Cu toții avem abilități, capacități, competențe, cu toții facem ceva. Unii copii au abilități motorii dezvoltate, alții matematice, spațiale, artistice. Unele abilități sunt la vedere, altele nu sunt la vedere. Frumusețea abilității este că poate să fie crescută. E ceva cu care poți să lucrezi”, a afirmat Gabriela Maalouf.
Și dacă există anumite limitări în ceea ce privește abilitățile fizice ale copiilor, abilități precum încrederea în sine pot să scadă sau să crească.
“O persoană poate să descopere că are foarte multă încredere în sine în anumite activități și foarte puțină încredere în sine în alte activități. Sâmburele de încredere e acolo, trebuie să știm doar care e abilitatea noastră ca să știm s-o creștem”, punctează psihologul.
Mai exact, dacă, de exemplu, copilul este un bun vorbitor, îl vezi acasă cum se exprimă, dar nu iese să vorbească în public, să facă o prezentare sau să cânte pe scenă, deși tu știi că e capabil, asta “nu înseamnă că nu are încredere în el, ci că nu a exersat, că nu are exercițiu. Încrederea în sine crește prin exercițiu.”
De aceea, atunci când copilul pus în situația de a face ceva nou, spune “Nu, nu vreau să vorbesc, nu vreau să mă joc, nu vreau”, este nevoie “să vedem ce personalitate are și, dacă este o abilitate pe care el poate să o ducă mai departe, ea merită exercițiul”, este de părere specialistul citat.
Citește și:
Copilul greșește și criticile nu ajută? Cu ce să înlocuiești critica pentru a-i schimba comportamentul
Petronela Rotar: Dacă mamele nu tratează depresia, copiii lor vor avea nevoie de psiholog
Comparația sănătoasă vs. comparația nesănătoasă
Potrivit Gabrielei Maalouf, comparația poate fi în două forme: sănătoasă sau nesănătoasă.
Iată câteva exemple de comparație nesănătoasă:
- Ce notă a luat colega?
- Copilul ăla de ce a urcat pe muntele acela la locul de joacă și tu nu ai urcat?
- Uite, s-a dus la magician și i-a cerut balonul și tu nu te-ai dus să-i ceri balonul, ai venit să te plângi la mine.
“Aceasta este o comparație nesănătoasă, prin care îi spun că celălalt a fost deștept și curajos și extraordinar și tu nu ai fost bine”, explică psihologul.
La polul opus, comparația sănătoasă este cea în care ne uităm la celălalt pentru a-i modela abilitățile.
Iată cum prezintă specialistul comparația sănătoasă: “Mă uit la tine nu ca să mă compar cu tine și să plâng, ci mă uit la tine ca să văd ce faci tu astfel încât să văd dacă pot și eu.”
Cu alte cuvinte, nu ne uităm la celălalt dacă am curaj sau nu am curaj, dacă am încredere sau nu am încredere, ci ne comparăm pentru a vedea ce face bine, astfel încât să încercăm și noi să facem la fel.
Citește și:
11 semnale de alarmă pentru părinți care ar putea indica depresia la copii
9 alternative la pedepse care chiar funcționează. Cum corectăm greșelile copilului prin metode pozitive [VIDEO]
În continuare, Gabriela Maalouf a prezentat 8 pași de aplicat de către părinți pentru a-i stimula pe copii să-și crească încrederea în sine.
8 pași de la psihologul Gabriela Maalouf pe care să-i facem astfel încât copilul să învețe să-și exerseze abilitățile, dobândind încredere în sine:
1. Apreciază efortul indiferent dacă pierde sau câștigă
“Efortul înseamnă când a desenat o prostie și a venit și ne-a arătat așa o hârtie pe care e un non-sens sau e superbă și, în loc să-i zicem “Ce superb ai desenat, ce extraordinar!” sau “Doamne, ce-i prostia asta pe care ai desenat-o?”, să-i spunem “Apreciez efortul că ai stat 10 minute la masă, că ai utilizat mai multe culori”. Apreciez efortul ca să-l stimulez să exerseze în continuare și poate chiar o să deseneze frumos într-o zi”, explică specialistul citat.
Potrivit acesteia, o laudă pune pe copil presiunea de a obține mereu un rezultat bun.
De aceea, reacția recomandată a părintelui este: “Nu îți dau feedback că e de bine sau de rău. Feedbackul ia-ți-l tu, dar eu apreciez că ai făcut asta.”
2. Încurajează antrenamentul și practica
Dacă cineva are o pasiune, ar trebui să lucreze minim o oră-două pe zi la pasiunea sa, este de părere Gabriela Maalouf.
“Încurajați-i să facă antrenament și practică în zona în care reușesc, iar la matematică, dacă nu îi place, trebuie să-i mențineți pe linia de plutire”, îi sfătuiește ea pe părinți.
Citește și:
9 diferențe dintre laude și încurajări. Ce îi spunem copilului pentru a-i crește încrederea în sine
Cum afli ce face copilul la școală fără a-l întreba direct? 24 de idei bune de aplicat imediat
3. Încurajează autonomia
Acest îndemn este valabil în mod special pentru părinții copiilor cu vârste cuprinse între 0-7 ani.
În contextul în care mulți părinți își hiperprotejează copiii, încercând să fie pregătiți pentru orice, psihologul afirmă: “Trăim în lumea în care trăim și nu avem cum să fim tot timpul pregătiți pentru tot ce se întâmplă. Îmi place o zicală: Pregătește copilul pentru drum, nu drumul pentru copil. Hai să nu mai curățăm drumul ca să meargă copilul drept, că într-o zi s-ar putea ca noi să nu mai fim acolo”.
Ea le spune părinților să încurajeze autonomia copilului: să se îmbrace singur, să mănânce singur etc.
“La 3 ani copiii se pot încălța și se pot îmbrăca singuri, dacă le dăm timp suficient. Să-și rezolve situațiile singurei, sub evaluarea noastră. Dacă e ceva peste puterea lui, îi spunem: “Sunt aici, cu tine, te ajut când ai nevoie”, precizează specialistul.
4. Oferă-i copilului noi provocări. Încurajează curiozitatea
Oferindu-i copilului contexte pentru noi provocări, îi încurajăm curiozitatea.
Totuși, o facem cu măsură. “Dacă avem un copil cu anxietate de lucruri noi, vom încerca să nu facem asta în fiecare zi să-i creștem anxietatea: și acum mergem la o petrecere, și acum explorăm în pădure, și acum mergem la înot, și acum mergem la călărie, că o să experimenteze bietul copil anxietate în fiecare zi până leșină. Le luăm pe rând. După ce s-a învățat cu înotul, mergem și la călărie”, spune Gabriela Maalouf.
Potrivit acesteia, în procesul de adaptare la grădiniță, copilul nu trebuie expus la mai mult de o provocare, “doar în cazuri urgente în care ne mutăm, copilul merge la grădiniță și mai vine și un alt copil pe lume”, caz în care e posibil să fie nevoie de suportul unui specialist.
Citește și:
Cum pui capăt unui conflict cu copilul în 5 minute. Soluția părintelui conștient
Conflictele cu copilul. 7 urmări negative care trec neobservate
5. Învață-ți copilul ce știi tu să faci
“Așa se crește pasiunea. Dacă el are pasiune artistică, dar tu ai o pasiune de altă natură, arată-i cum e să muncești alea 1-2 ore pe zi cu plăcere”, recomandă psihologul.
Un moment potrivit pentru a le arăta copiilor pasiunea cu care lucrăm noi la proiectele noastre este în timp ce ei își fac temele pentru acasă.
6. Stabilește reguli și fii consecvent
“Există o strategie și la pus limite, și la a fi consecvent”, a spus Gabriela Maalouf.
7. Educația posturală
Aceasta relatează că “este demonstrat științific că, dacă stăm 2-5 minute într-o poziție de putere, testele de salivă indică o scădere a cortizolului, hormonul stresului, crește un pic serotonina și adrenalina, ne simțim mai bine”.
Astfel, specialistul recomandă: “Fake it until you make it. Zâmbim fals, stăm într-o poziție câștigătoare, astfel încât corpul nostru să secrete mai multe substanțe pozitive care ne aduc o stare de bine.”
8. Sărbătoriți orice succes
Oamenii învață și prin metode pozitive, și negative.
“Din păcate, pe negativ învățăm mai repede. Dacă ne ceartă cineva, învățăm imediat. Dacă ne ia cu blândețe, s-ar putea să ne amintim sau nu. Și atunci la pozitiv trebuie să-i facem booster – sărbătorim: aplaudăm, strigăm, celebrăm succesul ca micuțul să rămână cu lecția”, conchide Gabriela Maalouf, psiholog și autoare de carte.
Citește și:
Cum să corectăm corect copilul. 8 greșeli pe care le fac părinții când copiii greșesc
“Dacă nu faci ce îți cer, îți iau telefonul!” 6 motive pentru care să NU folosești ecranele pentru a pedepsi copilul
Gabriela Maalouf a precizat că toate cărțile pe care le-a scris se bazează pe experiența de mamă, de psiholog și de consilier școlar și cuprind soluții specifice care au funcționat la rezolvarea unor provocări concrete.
Iată două cărți pentru copii scrise de psihologul Gabriela Maalouf:
„Mati și Căpitanul Încredere”
Gabriela Maalouf abordează dezvoltarea emoțională a celor mici cu ajutorul unor povestioare inspirate din viața de mamă, și al unor exerciții creative, bazându-se pe experiența de psiholog și NLP trainer pentru copii și părinți.
Însoțită de ilustrații atractive, cartea îi îndeamnă pe cei mici să se identifice cu puterile supranaturale ale super eroilor din povești sau imaginați, pentru a învăța să-și învingă temerile și să aibă mai multă încredere în ei. În același timp, părinții sunt echipați cu instrumentele necesare pentru a face ca tot acest joc al încrederii să fie unul firesc și plăcut, în funcție de personalitatea copilului.
„Lia și căpitanul Bunătate”
Gabriela Maalouf susține prin această carte o educație bazată pe bunătate pentru ca cel mic să ajungă un adult dezvoltat frumos din punct de vedere emoțional.
Cu ajutorul povestioarelor educative și distractive, copilul învață să fie mai răbdător, să ofere fără să aștepte nimic în schimb, să își ceară scuze și să ierte. Astfel, el reușește să fie echilibrat și cooperant, să aibă mai multă încredere în sine și mai mult curaj de a acționa, chiar și în momentele mai dificile.
Iar ca părinții să fie activi în toate aceste procese, autoarea le oferă sfaturi de specialitate și le propune activități recreative pentru ca micuțul lor să se simtă ascultat, înțeles și să vadă în ei un model de bunătate.
Vizionează înregistrarea prezentării făcute de Gabriela Maalouf la Bloggers & Parenting Conference 2022:
Sursa foto: Facebook Bloggers & Parenting Conference
În această perioadă, poți primi Calendarul de Crăciun Parenting 2.0 care cuprinde:
✓ 25 de lucruri de făcut cu copilul în perioada 1-25 decembrie
✓ 17 cuvinte și fraze de care are nevoie copilul pentru a fi echilibrat
✓ Construiești baza de siguranță și autonomia emoțională a copilului
✓ Îi transmiți copilului iubirea necondiționată, acceptare, optimism, încredere, siguranță, susținere
✓ Pe măsură ce urmezi sugestiile din Calendar, copilul va deveni mai liniștit, mai cooperant, mai autonom
✓ Îți îmbunătățești vizibil relația cu copilul, până de Crăciun
