Cea mai mare sursă de anxietate a copiilor în colectivitate este presiunea că trebuie să fie acceptați și plăcuți de către cineva, spune consultantul educațional Oana Moraru. Ea vine în ajutorul părinților cu explicații, precum și cu cuvintele pe care copiii au nevoie să le audă pentru a dobândi un echilibru interior.
Oana Moraru este pedagog cu o experiență de predare de peste 30 de ani și autoare de carte. De asemenea, ea este fondatoarea sistemului privat de educație Helikon, fiind implicată constant în procesul educațional atât la clasă, cât și în tabere școlare.
„Cea mai mare frică a copiilor și cea mai mare sursă de anxietate când merg în grupuri sociale nu e locul neapărat, ci senzația că trebuie să fiu acceptat, trebuie să fiu plăcut de cineva. Copiii noștri până la 12 ani au un creier ierarhizat foarte tribal: ori aparțin, ori nu aparțin. Nu au zone gri ale realității. Și pentru ei dramele astea ale apartenenței sunt mai mari, mai puternice, mai bubuitoare decât sunt pentru noi”, explică specialista citată, în cadrul podcastului „Părinți CuMinți”, alături de Simona Gherghe, pe tema pregătirii pentru începerea noului an școlar.
Potrivit Oanei Moraru, foarte puțini părinți le oferă copiilor mesajul de care au nevoie: „Hei, acceptarea este în interior. Așează-te întâi în tine”.
Citește și:
Oana Moraru, despre oamenii antiparenting, care se declară „realizați” chiar dacă „au mâncat ceva bătaie de la părinți”
Oare voi găsi grădinița potrivită pentru copilul meu? Condiția esențială pentru a o găsi
Cea mai importantă ancoră pentru oameni este sentimentul că sunt acceptabili
„Toți copiii trăiesc nevoia și tensiunea acceptării din partea celuilalt”, scrie Oana Moraru și într-o postare pe contul de Facebook.
Potrivit acesteia, preocuparea adevărată a copiilor nu est legată de programele de pregătire, ci de dinamica din colectivitate:
„Ne întoarcem curând la școală și deși în fața ochilor ni se pare că răsar marile teme ale învățării și febra programelor de pregătire, ce ocupă, în realitate, sufletul și mintea copilului este altceva: Cine e prietenul meu? Cine mă respinge? De ce se uită așa la mine? De ce nu mă alege la joc? Cine spune lucruri urâte despre mine?”
Potrivit expertei în educație, „cea mai importantă ancoră pentru oameni și puii lor este sentimentul că suntem acceptabili, doriți, văzuți, căutați și primiți într-o alianță de tip prietenie, grup, gașcă, familie, organizație, ideologie etc.”
Astfel, continuă ea, „una dintre cele mai mari surse de anxietate este bănuiala că am putea fi iremediabil altfel decât restul, prin urmare nemerituoși față de standardele vreunui grup sau ale vreunui partener de ”joc”. Pentru că toate sunt un joc.
Și toate încep cu harta socială din curtea școlilor.”
Citește și:
Cum se construiește motivația școlară, pe vârste. Sfaturi de la Oana Moraru
Pericolele nevăzute ale prieteniei dintre părinți și copii. 8 soluții ca să-ți păstrezi autoritatea și copilul să aibă încredere în tine
Educația copiilor se bazează, în general, pe aprecieri exterioare
Oana Moraru atrage atenția asupra faptului că „99% din educația pe care le-o dăm copiilor se bazează pe aprecieri exterioare: ce ai produs azi/ce ai reușit/ce notă ai primit/ce a zis profesorul/ce loc ai în lista de concurs/al câtelea ești în clasă/ce zice lumea/cu ce ne faci mândri/cum arăți/cum să nu mă superi pe mine/ vai, ce frumos/vai, ce rușine/etc.”
Specialista sugerează că prea puțini părinți lucrează în mod conștient la construirea relației copilului cu sine însuși: „Câți dintre noi construim conștient și consecvent relația copilului cu sine – cu cine simte el că este, pe dinăuntru, cu senzația aceea din spatele ochilor ”eu sunt aici, în interior și mă uit la lume de aici, de la pupitrul meu de comandă”.”
Iată, însă, că „mulți copii cresc fără să știe că au acest pupitru de comandă. Că puterea e înăuntru. Că vocea aceea a gândurilor are, pe dedesubt, o și mai mare capacitate: aceea de a construi lumea și din interior, din cum decide fiecare să își aleagă perspectivele, convingerile. Că respingerea unuia și căutătura strâmbă a altuia vin tot dinăuntrul lor și că nu au neapărat legătură cu cine sunt eu aici și acum, cu mine.”
Citește și:
De ce copiii îi resping pe cei diferiți de ei. Oana Moraru: Educarea unui copil nu începe cu condamnarea comportamentelor lui
9 tehnici de calmare a surescitării copiilor predispuși la neatenție și agitație de la Oana Moraru
„Educația făcută prost este un program de adormire a conștiinței de sine”
„Pentru că până la 14-16 ani, sinele se construiește mai degrabă în relație cu exteriorul, iar copiii sunt neapărat atenți la ”ce zice lumea” despre ei, îi lăsăm prea adesea să atârne acolo, în fricțiunea părerilor, senzațiilor, reacțiilor și a standardelor celorlalți. Îi aruncăm din centrul lor, către margini, condamnându-i să se desprindă treptat de nucleu, de focul interior. Le promitem, când se plictisesc, jucării, distracție, stimuli din afară, pentru potolirea exact a celei mai bune senzații – plictisul – poarta sau bariera de la începutul drumului către sine”, spune Oana Moraru.
Potrivit acesteia, „educația făcută prost este un program de adormire a conștiinței de sine”.
Citește și:
Oana Moraru: „Nu e niciodată vina copilului dacă este foarte neascultător”
„De ce numai pe-al meu îl necăjesc colegii?” 5 soluții de la Oana Moraru pentru a ajuta copiii să pună limite
Drepturile și obligațiile elevilor. Ce sancțiuni li se aplică elevilor care încalcă regulile
Despre conflictele între copii și această relație cu sine, Oana Moraru a vorbit mai multe în episodul recent al podcastului Părinți CuMinți pe care îl poți viziona mai jos:
Dacă îți place abordarea Oanei Moraru, te invit să descoperi cărțile pe care le-a publicat pentru părinți:
„Copilul tău scrie”
În anii de școală, exercițiile de scriere sunt printre cele mai eficiente mecanisme de dezvoltare a gândirii, cu antrenarea etajelor ei, de la recunoaștere și memorare la ordonare, clasificare, analiză, sinteză și creație. Abilitatea copiilor de a scrie text devine o competență fundamentală pentru viitorul lor. Dar uneori copiii, indiferent de nivelul de inteligență sau de competență în alte arii ale dezvoltării, se confruntă cu dificultăți sau neplăcere în privința scrisului. Cum pot fi sprijiniți acești copii la școală? Ce pot face părinții acasă, încă din primii ani de viață ai copilului lor, pentru a-i dezvolta inteligența emoțională, imaginația și creativitatea, pentru a-i cultiva reziliența și determinarea?
În cartea aceasta, Oana Moraru le propune părinților și profesorilor informații și soluții practice despre cele mai eficiente metode de învățare a scrisului. Ultimul capitol este povestea fetiței Oanei, de la naștere la anii studenției, cu exemple inedite despre cum scrisul a propulsat-o pe o linie școlară de succes.
„Copilul tău citește”
Sursa foto: Captură YouTube podcast Părinți CuMinți