Indemnizațiile pentru creșterea copilului ar putea fi majorate, după ce trei deputați au depus, astăzi, în Parlament, un proiect de lege în acest sens.
Proiectul de lege care prevede creșterea plafonului minim și maxim al indemnizației pentru creșterea copilului a fost inițiat de deputații PNL Florin-Alexandru Alexe, Mara Calista și Alin Ignat.
Dacă modificările propuse vor fi adoptate, indemnizația lunară minimă pentru creșterea copilului va fi de 60% din salariul minim brut pe țară garantat în plată. Iar indemnizația lunară maximă pentru creșterea copilului va putea ajunge până la 12.000 de lei.
La cât se va cifra indemnizația lunară minimă pentru creșterea copilului
Indemnizația minimă lunară pentru creșterea copilului se calculează anual, în funcție de Indicatorul Social de Referință (ISR). Valoarea ISR se actualizează, în luna martie a fiecărui an, cu rata medie a inflației din anul anterior.
Astfel, după actualizarea cu inflația de anul trecut de 13,8%, valoarea ISR a crescut, începând cu 1 martie 2023, de la 525,5 lei până la 598 de lei.
Potrivit legislației în vigoare, indemnizația minimă lunară pentru creșterea copilului nu se poate situa sub suma rezultată din calculul ISRx2,5. Așadar, începând cu 1 martie, valoarea indemnizației minime pentru creșterea copilului este de 1.495 de lei.
În același timp, salariul minim brut pe economie se cifrează, de la 1 ianuarie 2023, la 3.000 de lei.
Dacă proiectul legislativ depus astăzi în Parlament va fi aprobat, indemnizația minimă pentru creșterea copilului se va cifra la 1.800 de lei pe lună, în acest an. Și va crește, ulterior, în funcție de ISR.
Citește și:
Indemnizația de creștere copil, cu 50% mai mare dacă ai gemeni sau dacă naști în concediul de creștere copil
Proiect de lege: Veniturile părinților, majorate cu rata inflației
Indemnizații mai mari pentru părinții cu salarii mari
Potrivit legii, cuantumul indemnizației lunare pentru creșterea copilului este de 85% din media veniturilor nete realizate în ultimele 12 luni din ultimii doi ani anteriori datei nașterii copilului, dar nu mai mică decât valoarea minimă a indemnizației care se calculează conform formulei prezentate mai sus.
În prezent, valoarea maximă a indemnizației pentru creșterea copilului este de 8.500 de lei. După aprobarea noii legi, valoarea maximă a indemnizației va putea ajunge până la 4 ori salariul minim brut pe țară, adică până la 12.000 de lei, în 2023.
„Guvernul a decis plafonarea indemnizației pentru creșterea copilului în luna august 2017, prin Ordonanța de Urgență nr. 82. De atunci, cuantumul maxim al indemnizației pentru creșterea copilului a rămas neschimbat, la valoarea de 8.500 de lei. În momentul respectiv, salariul minim brut pe economie era de 1.450 de lei, iar rata inflației înregistrată în 2017 a fost de 1,3%. În prezent, salariul minim brut pe economie este în valoare de 3.000 de lei, iar rata inflației de la începutul anului 2022 (octombrie 2022 comparativ cu decembrie 2021) este 14,5%, potrivit Institutului Național de Statistică”, se arată în expunerea de motive care însoțește proiectul de lege depus în Parlament.
Citește și:
Mindset-ul care te ajută să gestionezi chiar și cele mai urâte comportamente ale copilului
Oana Moraru prezintă 6 tipuri de părinți, în funcție de implicarea în parcursul școlar al copilului. În care dintre ele te regăsești?
Natalitatea în România, în scădere îngrijorătoare
Inițiatorii legii reamintesc și faptul că, între timp s-a modificat și modalitatea de impozitare a salariilor, prin trecerea în sarcina angajatului a majorității sumelor.
În plus, pandemia de coronavirus și războiul din Ucraina au dus la o creștere galopantă a prețurilor facturilor și a produselor alimentare și nealimentare, făcând traiul zilnic destul de dificil pentru membrii familiei cu copii mici și extrem de greu pentru familiile monoparentale.
În același timp, totuși, rata natalității din România a înregistrat o scădere îngrijorătoare.
„Potrivit statisticilor făcute publice de Guvern, în anul 2021, în România, s-au născut cei mai puțini copii din ultimul secol, sub 180.000. Acest fenomen deja reprezintă o constantă, întrucât din 1990 și până în prezent, populația României a scăzut cu 4 milioane de locuitori, fapt care are deja grave consecințe pe piața muncii, precum și asupra sistemului de pensii publice”, se arată în expunerea de motive.
Conform inițiatorilor, „factorii economici reprezintă una dintre principalele cauze ale scăderii natalității pentru că părinții aleg să se concentreze pe o carieră care le-ar putea aduce un venit sigur pentru întemeierea unei familii. Strâns legat de această decizie a întârzierii întemeierii unei familii, decizia de a avea, totuși, un copil sau mai mulți, vine deseori la vârste la care românii se confruntă cu un alt fenomen îngrijorător – infertilitatea. Conform ultimelor studii medicale, 1 din 5 cupluri din România suferă de infertilitate.”
Conform acestora, nivelul prezent al cuantumului maxim al indemnizației pentru creșterea natalității, raportat la cel al taxelor și impozitelor plătite de către cei care au salarii peste medie, reprezintă un factor descurajator.
„Credem cu tărie că cine plătește taxe și impozite mari pe venituri din muncă trebuie încurajat și/sau încurajată și în ceea ce privește întemeierea unei familii, prin alocarea unei indemnizații corecte în raport cu contribuțiile personale plătite de-a lungul timpului către statul român”, au mai precizat inițiatorii proiectului de lege.
Citește și:
Dr. Shefali Tsabary: Este normal copiii să mintă. Care e schimbarea de care au nevoie copiii de la părinți
Cum le dăm „disconnect” copiilor fără să vrem. Ajută-l pe copil să-și încarce bateriile [VIDEO]
Sursa foto: Sarah Chai, Pexels
