Numărul cazurilor de violență domestică împotriva copiilor a crescut alarmant în România, avertizează reprezentanții Organizației Salvați Copiii România, astăzi, cu prilejul Zilei împotriva Violenței asupra Copilului în România.
Totodată, jumătate dintre copii declară că părinții lor folosesc pedeapsa corporală și la fel de mulți devin victimele bullying-ului în școli. Studiile arată că jumătate dintre copiii abuzați sexual au ideație suicidară, se arată într-un comunicat publicat de Organizația Salvați Copiii România.
Potrivit datelor statistice ale Autorității Naționale pentru Protecția Drepturilor Copilului și Adopție, pe parcursul anului 2023, au fost înregistrate 17.709 cazuri de abuz asupra copiilor. Dintre acestea, 1.994 au fost abuzuri fizice, 2.240 abuzuri emoționale și 1.504 abuzuri sexuale.
Cele mai numeroase cazuri intrate în atenția autorităților au fost cele de abuz prin neglijare (11.605). Au fost și cazuri extrem de grave, de exploatare prin muncă (210), exploatare pentru comiterea de infracțiuni (113) și exploatare sexuală (43).
Citește și:
Psiholog Dr. Sandra O’Connor: Copiii „trebuie să primească educație, conținere, ocrotire, înțelegere, pentru a putea să le manifeste”
Înstrăinarea părintească, o formă de violență psihologică. Klaus Iohannis a promulgat legea privind alienarea parentală
În același timp, anul trecut, în țara noastră au fost înregistrate 766 de cazuri de violență domestică împotriva copilului, în creștere față de anul 2022 (676 cazuri), dintre care 10 au fost cazuri încadrate la categoria omor, conform datelor Ministerului Public.
Marcând Ziua împotriva Violenței asupra Copilului în România, Organizația Salvați Copiii România atrage atenția asupra efectelor pe termen lung ale creșterii unui copil într-un mediu marcat de violență domestică, de la probleme de sănătate emoțională până la cele de sănătate fizică.
Ziua împotriva Violenței asupra Copilului în România a fost consacrată la data de 5 iunie, prin Legea nr. 497/2006. Scopul acesteia este prevenirea și combaterea violenței împotriva copilului, prin schimbarea mentalității adulților.
Citește și:
Psiholog Petronela Rotar: În lipsa acestor ingrediente, sistemul nervos al copilului rămâne blocat în modul „supraviețuire”
Oana Moraru, despre violența în școli: „Urâțenia asta este sub ochii noștri din anii de dinainte de ’89”
În ceea ce privește distribuția pe sexe, numărul fetelor victimă este sensibil mai mare, 9.679, față de cel al băieților, 8.030, cu o diferență dramatică în cazurile de abuz sexual, unde numărul fetelor victimă este de 1.332, față de 172, victime de sex masculin.
Riscuri mari în dezvoltare pentru copiii martori ai violenței în familie
Copiii martori la violența domestică sunt supuși unui risc crescut de abuz și afectare a dezvoltării psiho-emoționale sănătoase, avertizează specialiștii Salvați Copiii.
Astfel, copiii care trăiesc într-un mediu unde violența în familie a devenit un mod de viață riscă să fie traumatizați psihic. În plus, violența domestică predispune la un mediu în care dreptul copilului la protecție, siguranță și îngrijire este frecvent încălcat.
Fie că sunt victime ale violenței în familie sau doar martori, consecințele își pun amprenta atât asupra copilăriei, cât și asupra vieții de adult.
Citește și:
Gabor Maté: Cele 2 gânduri traumatizante ale copilului mic când părintele nu-i satisface nevoile
Cercetătorii prezintă cele 5 lucruri pe care le fac părinții buni care cresc copii echilibrați
Copiii care cresc în familii violente dezvoltă comportamente şi o condiție fizică ce-i face uşor de recunoscut. Iată care sunt simptomele, potrivit Salvați Copiii:
- Probleme fizice, boli inexplicabile, expunere la accidente în casă și în afara casei, dezvoltare fizică mai lentă
- Probleme emoționale și mentale: anxietate, depresie, sentiment de culpabilitate, frica de abandon, izolare, furie, frica de răniri și moarte
- Probleme psihologice: neîncredere în sine, stimă de sine negativă, tulburări de învățare, deficit de atenție, dezechilibre motivaționale etc.
- Probleme de comportament: agresivitate sau pasivitate la agresiunile celorlalţi, probleme cu somnul, enurezis, bătăi, fuga de acasă, sarcină în adolescență, relații pentru a scăpa de acasă, auto-mutilare, consum de droguri și alcool, comportament defensiv cum ar fi minciuna
- Probleme școlare – risc de abandon școlar, scăderi bruște în performanțele școlare, lipsa de concentrare, lipsa de complianță la regulile sociale
- Identificare cu eroi negativi
- Un lucru mai puțin luat în considerare până acum este faptul că în rândul tinerilor a crescut fenomenul sinuciderii, al tentativelor de suicid și că pe primul loc în rândul cauzelor se află climatul familial deteriorat și slaba comunicare în cadrul familiei.
Citește și:
Cum să încetezi să mai țipi la copil. Sfaturi de la psiholog
Gabor Maté: Psihologia de parenting din cultura noastră este anti-copil. Câteva sfaturi pentru părinți
„Un copil care a fost victima unui abuz, în orice formă, este într-o stare posttraumatică, manifestată prin anxietate, lipsa somnului, apatie. Este important ca mediul socio-emoțional în care un copil se dezvoltă să fie unul care îi dă sentimentul de siguranță. Frica blochează dezvoltarea unui copil, pe termen lung. În aceste condiții, orice demers care își propune să contribuie la prevenirea și combaterea violenței domestice nu va fi complet și eficient fără targetarea copiilor și care să includă activități de conștientizare, educație, intervenție și protecție”, a declarat Gabriela Alexandrescu, președinte executiv Salvați Copiii România.
Iată ce arată studiile:
- Există o corelație importantă între abuzul asupra partenerului de cuplu şi abuzul asupra
copilului; probabilitatea ca un copil să sufere abuz emoțional și fizic în context de violență domestică este foarte mare - A fi martor la violența domestică îl învață pe copil că violența între membrii familiei reprezintă un model de comportament adecvat sau obișnuit. Mulți băieți care cresc în familii în care soțul își abuzează fizic și emoțional soția devin la rândul lor abuzatori.
- Studii din domeniul științelor sociale arată acei copii care cresc în medii familiale violente trec prin experiențe traumatice și, ca atare, sunt expuși riscului de a dezvolta tulburări emoționale și comportamentale severe: anxietate, depresie, stres posttraumatic, comportament agresiv, dezvoltă comportamente de bullying în mediul școlar, risc crescut de victimizare
- Copiii care încearcă să își protejeze părintele victimă a abuzului sunt în risc crescut de a fi ei înșiși abuzați.
- Copiii expuși la violență domestică prezintă risc crescut de a dezvolta tulburare de conduită în adolescență și prezintă un nivel scăzut de încredere în propriile abilități de management al furiei, autocontrol și comportament de protecție în relațiile de cuplu.
Citește și:
Oana Moraru: Pare misticism să transformi relația copilului cu lumea doar lucrând cu tine. Dar funcționează de fiecare dată
Psihologul Gáspár György spune de ce are nevoie un copil pentru a-și descoperi drumul în viață
Protecția copiilor împotriva violenței și abuzului sexual este deficitară
Jumătate dintre copii declară că părinții lor folosesc pedeapsa corporală și la fel de mulți devin victimele bullying-ului în școli.
20% dintre cazurile de abuz sexual raportate ajung în instanță și doar 5% se soldează cu condamnări penale, doar 1 din 4 astfel de decizii fiind pronunțate cu trimiterea la închisoare a agresorilor.
În ultimii 10 ani, procentul copiilor care afirmă că știu cui să ceară ajutorul într-o situație de risc a rămas constant în cazul exploatării prin muncă sau al producerii de materiale cu conținut sexual, dar a scăzut în cazul abuzului fizic (cu 4,7 puncte procentuale) și în cazul abuzului sexual (cu 3,4 puncte procentuale). Îngrijorător este faptul că, deși cei mai mulți dintre copii (65%) pot recunoaște un abuz, doar 1 din 3 se află în situația de a ști cui să ceară ajutorul și de a avea și încredere în acea persoană sau instituție de referință.
Citește și:
Coaching emoțional în parenting. Psihologul Gáspár György prezintă o soluție eficientă din 5 pași
Oana Moraru: Umbra vechilor noastre traume nu trebuie să fie cea în care ne creștem copiii
Din totalul de 3.439 de raportări primite la punctul civic organizat de Organizația Salvați Copiii pentru raportarea conținutului dăunător pentru copii întâlnit online, în perioada ianuarie – aprilie 2024, 3.356 erau materiale care se încadrează la Child Sexual Abuse Material (CSAM).
3.359 dintre notificările procesate au fost transmise către ofițerii specializați ai IGPR. Din totalul rapoartelor procesate, 3.161 sunt materiale autogenerate chiar de către minori. Cele mai multe victime sunt de gen feminin (3.158 de rapoarte), în vreme ce 169 de rapoarte arătau victime cu vârste de sub 10 ani.
De peste 34 ani, Salvați Copiii dezvoltă programe pentru combaterea și prevenirea oricăror forme de violență sau abuz asupra copiilor, prin acțiuni directe de educație și consiliere pentru copii, părinți și profesioniști din domeniu, prin colaborarea cu autoritățile în vederea îmbunătățirii cadrului legislativ specific și prin campanii ample de conștientizare a publicului larg privind reducerea nivelului de acceptare socială a pedepselor corporale și a tratamentelor umilitoare asupra copiilor, încălcări grave ale drepturilor lor la protecție și sănătate.
Citește și:
Cea mai sigură metodă pentru a-ți proteja copilul de traumele emoționale
Urmează divorțul? 7 mesaje pe care să i le spui copilului ca să-l protejezi de traumă
15 jocuri care îi ajută pe copii să depășească stresul și traumele
Fii la curent cu articolele pe care le publicăm abonându-te la canalul nostru de WhatsApp (apasă clopoțelul din dreapta sus):
Canalul Whatsapp Parenting 2.0
Sursa foto: Pixabay
