Legea care definește noțiunea de înstrăinare părintească a fost promulgată, ieri, de președintele României, Klaus Iohannis. Actul normativ mai stabilește modalitățile în care poate fi constatată alienare parentală.
Legea care a primit acordul șefului statului modifică și completează Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului.
Înstrăinare părintească (alienare parentală) – definiția din lege
Legea definește înstrăinarea părintească drept o „formă a violenței psihologice prin care unul dintre părinți sau persoanele prevăzute la lit. c) și d), în mod intenționat, urmărit sau asumat și apropriat, generează, acceptă sau folosește o situație în care copilul ajunge să manifeste reținere sau ostilitate, nejustificate sau disproporționate față de oricare dintre părinți”.
Literele c) și d) din articolul de lege citat se referă la următoarele persoane, în afara unuia dintre părinți, care pot genera înstrăinarea părintească: membrii familiei extinse (copilul, părinții și rudele acestuia până la gradul IV inclusiv) și cei ai familiei substitutive (persoanele, altele decât cele care aparțin familiei extinse, care, în condițiile legii, asigură creșterea și îngrijirea copilului).
Potrivit textului legii, părintele sau persoana care înstrăinează este „părintele/ persoana care se face responsabil/reponsabilă de existența unei situații de înstrăinare părintească”.
Iar părintele înstrăinat este „părintele față de care copilul manifestă reținere sau ostilitate, nejustificate sau disproporționate.”
Citește și:
Urmează divorțul? 7 mesaje pe care să i le spui copilului ca să-l protejezi de traumă
Părinții singuri nu pot fi obligați să lucreze în ture de noapte
Nimeni nu poate împiedica relațiile personale ale copilului cu rudele
Legea stabilește că nicio persoană nu poate împiedica relațiile personale pe care copilul și le formează cu membrii familiei sale, cu excepția unor situații bazate pe hotărârea instanței:
„Nicio persoană nu poate împiedica relațiile personale ale acestuia cu bunicii, frații și surorile ori cu alte persoane alături de care copilul s-a bucurat de viața de familie decât în cazurile în care instanța decide în acest sens, apreciind că există motive temeinice de natură a primejdui dezvoltarea fizică, psihică, intelectuală sau morală a copilului.”
Ce se întâmplă când părinții nu se înțeleg
Iată ce stipulează noile prevederi legislative în legătură cu situațiile în care părinții nu ajung la un acord în ceea ce privește legăturile personale ale copilului cu celălalt părinte:
„În caz de neînțelegere între părinți cu privire la modalitățile de exercitare a dreptului de a avea legături personale cu copilul, instanța va stabili un program în funcție de vârsta copilului, de nevoile de îngrijire și educare ale acestuia, de intensitatea legăturii afective dintre copil și părintele la care nu locuiește, de comportamentul acestuia din urmă, de
existența unei situații de înstrăinare părintească, precum şi de alte aspecte relevante în fiecare caz în parte.”
Citește și:
Gabor Maté: Traumele la copii pot apărea și când nu le oferim lucrurile bune de care au nevoie
Psihologul Gáspár György spune de ce are nevoie un copil pentru a-și descoperi drumul în viață
Consiliere de la serviciile de asistență socială în cazurile de alienare parentală
Autoritățile vor acorda, prin direcțiile de asistență socială și protecția copilului, consiliere copilului și părinților cu scopul de a restabili și de a menține legăturile cu părinții:
„Pentru restabilirea și menținerea relațiilor personale ale copilului, serviciul public de asistență socială și, după caz, direcțiile generale de asistență socială și protecția copilului de la nivelul fiecărui sector al municipiului București au obligația de a dispune consiliere, acordată de specialiști din cadrul serviciilor publice de asistență socială sau a organismelor abilitate, atât copilului, cât și părinților săi, la solicitarea acestora sau din oficiu, iar când există suspiciune de înstrăinare părintească sau orice altă formă de violență asupra copilului și instanța de judecată a fost sesizată, au obligația să solicite acesteia efectuarea unei expertize”, scrie în noua lege.
Citește și:
Psiholog: Decât într-o relație în care te simți singură, mai bine singură în mod asumat
Terapeut Georgiana Pop: Tensiunile dintre părinți afectează profund copilul, până la tulburări de comportament și scăderea capacității de învățare
Ce prevede legea în cazul în care un părinte împiedică relația copilului cu celălalt părinte
„În cazul în care unul dintre părinți împiedică sau afectează în mod negativ legăturile personale ale copilului cu celălalt părinte, prin nerespectarea programului stabilit de instanță sau convenit cu celălalt părinte”, „serviciul public de asistență socială și, după caz, direcțiile generale de asistență socială și protecția copilului de la nivelul fiecărui sector al
municipiului București, la solicitarea oricăruia dintre părinți, vor dispune monitorizarea relațiilor personale ale copilului pentru o durată de până la 6 luni, concomitent cu solicitarea adresată instanței de tutelă în vederea suplinirii acordului părintelui care se opune sau, după caz, modificarea măsurilor privitoare la copil”.
Potrivit noii legislații, monitorizarea obligă reprezentanții serviciului de asistență socială să asiste la preluarea copilului de către părintele la care nu locuiește în mod statornic, la vizitele efectuate la domiciliul copilului de către părintele nerezident, precum și la înapoierea copilului părintelui rezident.
În cadrul procesului de monitorizare, reprezentanții serviciului de asistență socială vor asista și în timpul găzduirii copilului de către părintele la care copilul nu locuiește în mod obișnuit, dacă instanța judecătorească a dispus monitorizarea printr-o sentință executorie.
Citește și:
Când copilul pierde conexiunea cu părintele, simte că îi este amenințată supraviețuirea. 10 sfaturi pentru părinți de la Gáspár György
Conflictele cu copilul. 7 urmări negative care trec neobservate
La finalul perioadei de monitorizare, persoanele cu atribuții de asistență socială vor întocmi un raport în acest sens.
Cu ocazia monitorizării, reprezentanții serviciului de asistență socială realizează intervievarea părinților, a copilului, a persoanelor cu care copilul relaționează și a altor persoane a căror intervievare se consideră utilă în vederea întocmirii raportului de monitorizare.
La finalul perioadei de monitorizare, reprezentantul serviciului public de asistență socială sau, după caz, persoana cu atribuții de asistență socială care a întocmit raportul poate propune prelungirea perioadei de monitorizare cu cel mult 6 luni, recomandă consilierea psihologică sau expertizarea, inclusiv expertiza medico-legală psihiatrică a părinților și/sau a copilului cât și o serie de măsuri pentru îmbunătățirea relației personale dintre copil și părintele la care nu locuiește sau, după caz, instituirea unor masuri de protecție a copilului.
Citește și:
Ce este stresul parental și cum poți scăpa de el
Primul pas ca să ai mai multă răbdare cu copilul
Penalități pentru împiedicarea relațiilor copilului cu celălalt părinte
Instanța poate stabili plata unor penalități de către părintele care împiedică buna desfășurare a relației copilului cu celălalt părinte.
Iată ce scrie în actul normativ: „În vederea asigurării menținerii relațiilor personale ale copilului cu părinții săi sau cu alte persoane alături de care s-a bucurat de viața de familie, precum şi pentru asigurarea înapoierii copilului la locuința sa la terminarea perioadei de găzduire, precum şi pentru a preveni împiedicarea preluării copilului, la finalul găzduirii la domiciliul părintelui care nu locuiește cu copilul, precum şi pentru respectarea dispozițiilor privitoare la stabilirea locuinței copilului, instanța poate dispune, la cererea părintelui interesat sau a altei persoane îndreptățite, instituirea uneia sau mai multor măsuri cu caracter asigurătoriu, a unor garanții sau aplicarea de penalități”.
Penalitățile se vor calcula pe ziua de întârziere pentru persoana care refuză punerea în aplicare sau respectarea dispozițiilor legate de stabilirea locuinței copilului sau a programului de menținere a relațiilor personale ale copilului.
Penalitatea se poate stabili între 10% și 15% din venitul net lunar al celui obligat la plata acesteia, dar nu mai puțin de 300 lei.
„În cazul în care instanța constată existența unei situații de înstrăinare părintească, stabilirea penalității este obligatorie, iar limitele minime și maxime ale penalității se dublează”, prevede legea.
Citește și:
Adolescență fără dependență. Petronela Rotar: Rușinea și vinovăția, emoțiile ce constituie eșafodajul pe care cresc dependențele
3 moduri să previi comportamentul negativ al copilului + Soluția de avarie
Vrei un copil sincer și încrezător? E interzis să-l forțezi să facă aceste 5 lucruri
Fii la curent cu articolele pe care le publicăm abonându-te la canalul nostru de WhatsApp (apasă clopoțelul din dreapta sus):
Canalul Whatsapp Parenting 2.0
Sursa foto: Arzella BEKTAŞ, Pexels
