De ce consumă elevii și studenții elitiști substanțe psihotrope. Cele 3 riscuri mari

În ultimii ani, consumul de substanțe psihotrope a devenit un comportament la modă și în rândul persoanelor inteligente, capabile, muncitoare și care doresc să obțină performanță.

În opinia psihologului Laura Maria Cojocaru, președintele Institutului de Neuro-Programare Lingvistică Somato-Integrativă (INLPSI), consumul apare din ce în ce mai des în rândul elevilor, în special în rândul elevilor care doresc excelența sau care se află sub presiunea dorinței de performanță a părinților lor.

Acest comportament este întâlnit și în rândul studenților, în special în rândul celor care urmează facultăți ce presupun mai mulți ani și un volum foarte mare de informație extrem de specifică și amănunțită, și care duc către profesii cu un grad mare de responsabilitate.

„Există o serie de cel puțin cinci motivații care îi determină pe tineri să consume substanțe psihotrope. Pe de o parte, consumatorii sunt de părere că substanțele îi ajută să se relaxeze și să scape rapid de stresul tezelor, examenelor sau al sesiunii. De asemenea, consideră că îi ajută să se concentreze, să aibă mai multă energie, să învețe mai mult și mai repede. Alte motivații care stau la baza consumului sunt prezumtivul ajutor privind uitarea anumitor frustrări, suferințe, care îi trag în jos în procesul de învățare, obiceiul grupului din care face parte, deci un vehicul al socializării, sau, nu în ultimul rând, nevoia de imitare a comportamentului celorlalți din grup”, a explicat psihologul Laura Maria Cojocaru, într-un comunicat de presă.

Citește și:

„Renunț la ASE după 2 ani, ca să dau la Psihologie”. 8 sfaturi ca să susții adolescentul în alegerea carierei

Copilul își face rău pe termen lung și nu te ascultă? 5 pași pentru a-l ajuta să ia decizii bune

Iată care sunt riscurile la care se supun persoanele care consumă frecvent substanțe psihotrope:

 

1. Riscuri fiziologice

„Atunci când organismul caută instinctiv în afara sa „ajutorul” de stare de bine cu care s-a obișnuit, acesta consumă o cantitate mai mare de energie decât in mod obișnuit. De cele mai multe ori, persoana intră în rezerva naturală de energie a organismului, fapt ce duce la scăderea sistemului imunitar”, a explicat specialistul citat.

 

2. Riscuri psiho-emoționale

„Deoarece primește „ajutor” din afara sa, organismul se învață „leneș” și nu-și mai produce singur cantitatea necesară de hormoni „ai fericirii”: serotonina, endorfinele, dopamina etc. Astfel, atunci când apare nevoia de relaxare, de trăire a stării de bine, organismul singur va produce insuficienți hormoni ai stării de bine și atunci apare din nou nevoia de a „cere ajutor” din afara sa, adică de a apela din nou la consumul de substanțe. Astfel, pas cu pas, se instalează dependența. Cu cât organismul primește mai mult din afară, cu atât devine mai „leneș”, deci mai lipsit de energie, fapt care poate duce în timp nu doar la dependență ci și la depresie, anxietate, atacuri de panică, apariția anumitor fobii legate de sănătate. Uneori, se pot declanșa chiar episoade psihotice”, a precizat psihologul.

Potrivit acesteia, „lipsa de energie și oboseala duc la lipsa de motivație, dispoziție scăzută pentru lucrurile care înainte produceau plăcere, tristețe, izolare, sentimente de neputință, o viziune tragică asupra vieții, chiar ideație suicidară – simptome ale depresiei. De asemenea, lipsa de energie poate duce la îngrijorări, temeri, legate de propria sănătate – simptome ale anxietății, atacului de panică, fobiilor”.

 

3. Riscuri sociale

„Neputința de a-și duce pana la capăt sarcinile, temeri legate de atragerea judecății celorlalți, posibilitatea de a pierde aprecierea lor sau chiar persoanele în sine etc. pot duce la anxietate de performanță, izolare, chiar abandonarea studiilor”, a subliniat specialistul citat.

„În cazul utilizării consumului ca formă de uitare, acesta nu face decât ca, pe termen lung, sa mărească și mai mult „gunoiul de sub preș”, a conchis psihologul Laura Maria Cojocaru, președinte al Institutului de Neuro-Programare Lingvistică Somato-Integrativă.

Citește și:

Psihologul Diana Stănculeanu prezintă simptomele tulburărilor emoționale la copii și adolescenți

7 pași pentru o relație bună cu adolescentul

Copilul face lucrurile importante doar când e forțat? 8 idei care te vor ajuta să educi un copil responsabil și motivat

Sursa foto: Andrea Piacquadio, Pexels

 

Vrei să afli ce fel de părinte ești?

Abonează-te gratuit la newsletterul nostru și primești pe email un exercițiu pentru a descoperi ce fel de părinte ești. PLUS articole exclusive, soluții la provocările tale și invitații la evenimente gratuite de parenting!

    Avem grijă de datele tale personale! Te poți dezabona oricând.

    Articole similare

    LĂSAȚI UN MESAJ

    Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
    Introduceți aici numele dvs.

    INTRĂ ÎN COMUNITATE

    121,283FaniÎmi place
    295CititoriConectați-vă
    0AbonațiAbonați-vă

    Ultimele articole