În momentul în care aduc pe lume un copil, părinții încă nu știu că procesul de educație a copilului este, totodată, și procesul propriei lor educații.
Pășind în maternitate/paternitate, facem primul pas într-o nouă etapă a procesului nostru de dezvoltare personală și de evoluție spirituală. Acest proces este posibil datorită butoanelor pe care copilul ni le apasă. Ele ne arată cu precizie ce răni emoționale încă nu s-au vindecat, ce credințe învechite avem de schimbat, cât de mult ne iubim și ne prețuim pe noi înșine, câtă încredere avem în noi. Și, în general, care sunt limitele noastre și cine suntem noi cu adevărat, comparativ cu cine credem că suntem
E suficient să lași puțin deoparte ce nu face/ spune/ gândește/ simte copilul bine, și să devii mai atent/ă la propriile tale trăiri pentru a începe să vezi care sunt temele pe care le ai deschise și care au nevoie urgent de atenția ta pentru a te ocupa de ele. În caz contrar, conflictele pe aceleași subiecte vor reveni pe agendă din nou și din nou, în timp ce relația cu copilul se deteriorează tot mai mult și mai mult.
Știi că, în viață, examenele pe care le picăm nu se șterg din catalog, ci se repetă din nou și din nou, de regulă la un grad de dificultate mai mare, până când reușim să le promovăm. Acesta este un motiv puternic pentru care să decizi să te ocupi de lucrul cu tine pe temele care te deranjează în relația cu copilul tău/copiii tăi.
O întrebare pe care poți să ți-o adresezi atunci când simți iritare și enervare în legătură cu o manifestare a copilului este aceasta:
Cum mă face asta să mă simt, de fapt?
Apoi, oferă-ți câteva momente să-ți asculți răspunsul și observă ce alte amintiri și trăiri îți mai trezește starea sau emoția pe care o descoperi.
Deși pare o tehnică simplă de a lucra cu emoțiile tale, te asigur că te poate ajuta să ai conștientizări serioase, avansând în călătoria ta interioară.
Așadar, putem alege să facem ce depinde de noi, ca părinți, pentru a le oferi copiilor noștri echilibrul emoțional de care au nevoie!
Sursa foto: Pexels
