Funcția principală a sistemului muscular uman este de a transforma energia chimică în energie mecanică pentru a genera forță și a produce mișcare.
Prin contracție și relaxare, mușchii, împreună cu o parte din țesuturile conjunctive (fascii, tendoane, ligamente, articulații) și cu sistemul scheletic lucrează la punerea în mișcare a corpului și susțin postura corporală. De asemenea, mușchii corpului uman au rolul de reglare termică. Ei consumă și produc energia necesară menținerii unei temperaturi constante a corpului. Tremuratul este un mecanism de apărare și o formă de mișcare musculară care produce căldură în corp.
În același timp, sistemul muscular are și rol de protecție emoțională, afirmă psihologul Laura Maria Cojocaru, președinte și fondator al Institutului de Neuro-Programare Lingvistică Somato-Integrativă (INLPSI).
Citește și:
Cum emoțiile pot afecta sănătatea. 4 sfaturi de la psiholog pentru a face față somatizării
Gabor Maté: Cele 2 gânduri traumatizante ale copilului mic când părintele nu-i satisface nevoile
Potrivit acesteia, emoțiile noastre durează atât cât durează și atenția noastră mentală pe un anumit subiect. Atunci când ne fixăm timp de peste un minut pe un anumit subiect, emoția simțită este amplificată, fie că este plăcută sau nu.
„Tot excesul emoțional transmite corpului, și implicit creierului nostru, semnalul că noi tocmai am început să consumăm foarte multă energie, fapt care ar putea să ne pună în pericol organismul/viața. Când sistemul nervos simpatic este activat, mușchii sunt inconștient contractați (fight, flight or freeze) pentru a proteja corpul de o traumă psiho-emoțională. Chiar și după ce trauma a trecut și „rana” s-a vindecat, mușchii tind să rămână încordați și să rețină parțial emoțiile traumei, cu scopul de a le elibera mai târziu. Atunci când corpul nostru este mult prea încărcat cu aceste excese și nu le-a curățat, apar manifestări ca: anxietate, atacuri de panică, depresie, somatizări, probleme concrete în planul fizic (sănătate afectată)”, a explicat psihologul Laura Maria Cojocaru, într-un comunicat de presă.
Iată câteva dintre semnalele corpului fizic care ne pot indica din timp stocări emoționale care necesită a fi curățate:
- Rezistență scăzuta la frig
- Circulație a sângelui deficitară (periferică – mâini, picioare reci)
- Dureri articulare
- Dureri de spate
- Dureri de cap
- Nevoia excesivă de dulciuri
- Oboseală nejustificată
- Alergii
- Sistem imunitar scăzut în general
Citește și:
Cele 9 emoții care îi îmbolnăvesc pe copii. Cum îți ajuți copilul să le facă față
7 moduri în care trauma afectează copiii și adulții. Gáspár György: Trauma scade abilitățile de autoreglare
Cum putem elibera emoțiile din corpul fizic
„Este important să mișcam voluntar mușchii corpului pentru a îndepărta contractura și a elibera din corpul fizic amintirea emoției, respectiv accesarea continuă a acesteia. Putem alege orice fel de mișcare fizică ne place: alergat, un tip de sport, dans, mers pe jos, pilates, yoga. Este la fel de important să ne schimbăm convingerile disfuncționale cu unele funcționale ca să evităm încărcarea corpului cu aceste excese. Dacă, totuși, din varii motive, apare o emoție puternică, să stăm cât mai puțin cu atenția pe subiectul/situația respectivă (aici depinde de situație) sau să găsim cât mai curând o formă de eliberare prin mișcare fizică”, recomandă psihologul Laura Maria Cojocaru.
Citește și:
Oana Moraru: „Trauma nu este stresul emoțional negativ”. Traumatic poate fi un părinte care fuge de disconfort
Când începerea grădiniței sau a școlii poate traumatiza copilul. Reacția sănătoasă a părintelui
“Mamă, nu mă grăbi să devin adult.” 14 lucruri pe copiii ni le-ar cere dacă ar fi conștienți de nevoile lor
Sursa foto: Annie Spratt, Unsplash
