Numărul de copii și adolescenți cu tulburări de sănătate mintală a crescut în ultimele decenii, pe măsură ce s-a redus timpul de joacă, de plimbări și de activități independente fără supravegherea și controlul direct al adulților.
Deși bine intenționat, efortul adulților de a-și ghida și de a-și proteja copiii i-a lipsit pe aceștia de independența de care au nevoie pentru sănătatea mintală, contribuind la niveluri record de anxietate, depresie și sinucidere în rândul tinerilor. Aceasta este concluzia unui studiu realizat de 3 cercetători și publicat recent în “Journal of Pediatrics”.
În SUA, anxietatea și depresia în rândul elevilor sunt la cote maxime. Situația este într-atât de gravă încât, în 2021, sănătatea mintală a copiilor și adolescenților a fost declarată urgență națională.
Jocurile riscante cresc încrederea în sine a copiilor
“Părinții din ziua de azi sunt supuși constant mesajelor despre pericolele care ar putea apărea în cazul nesupravegherii copiilor și despre importanța rezultatelor școlare bune. Dar, ei aud puține mesaje din cealaltă perspectivă, conform căreia, copiii, pentru a crește bine adaptați, au nevoie de tot mai multe oportunități de a desfășura activități independente, printre care jocul autonom și contribuția importantă la viața familiei și a comunității, care sunt semne că sunt de încredere, responsabili și capabili. Ei au nevoie să simtă că se pot descurca eficient în lumea reală, nu doar în lumea școlii”, a afirmat David F. Bjorklund, Ph.D., co-autor al studiului și profesor la Departamentul de Psihologie din Colegiul de Științe Charles E. Schmidt din cadrul Florida Atlantic University, citat de ScienceDaily.com.
Studiul a mai arătat că libertatea copiilor de a se angaja în activități care implică un anumit grad de risc și responsabilitate personală fără prezența adulților a scăzut în ultimele decenii.
Jocurile riscante, cum ar fi urcatul în copaci, ajută la protejarea copiilor de apariția fobiilor și reduce probabilitatea de apariție a anxietății datorită creșterii încrederii în sine că pot face față situațiilor de urgență.
Citește și:
11 semnale de alarmă pentru părinți care ar putea indica depresia la copii
Petronela Rotar: Dacă mamele nu tratează depresia, copiii lor vor avea nevoie de psiholog
Mai multă școală și mai puțin timp liber pentru copii
Printre numeroasele constrângeri care influențează activitatea independentă a copiilor cuprinse în studiu se numără și creșterea timpului dedicat școlii și temelor pentru acasă.
Între 1950 și 2010, durata medie a anului școlar din SUA a crescut cu 5 săptămâni. Temele pentru acasă, odinioară rare sau inexistente în școala primară, sunt acum prezente chiar și la grădiniță.
Mai mult, până în 2014, timpul mediu petrecut în pauză (inclusiv pauza de masă) în școlile primare era de doar 26,9 minute pe zi. Unele școli nu aveau deloc pauze.
“O categorie majoră de activitate independentă, în special pentru copiii mici, este joaca”, a declarat David F. Bjorklund. Potrivit acestuia, “studiul, precum și observația de zi cu zi, indică faptul că joaca este o sursă directă de fericire a copiilor”.
Potrivit cercetătorilor, creșterea timpului alocat școlii și a presiunii de a obține rezultate școlare bune ar putea avea un impact asupra sănătății mintale nu doar prin diminuarea timpului și oportunităților pentru activități independente, ci și pentru că frica de un eșec școlar sau frica de a avea rezultate insuficiente este o sursă directă de suferință.
Citește și:
Risc crescut de suicid pentru adolescentele care petrec mult timp pe rețelele de socializare (Studiu)
„Dincolo de orice examen, îi vreți sănătoși”. Mirela Retegan spune cum s-a îmbolnăvit din cauza stresului legat de școală
Bune intenții duse prea departe
“Spre deosebire de alte crize, cum ar fi epidemia de COVID, această scădere a activității independente și, prin urmare, a bunăstării mintale a copiilor, s-a petrecut treptat, de-a lungul deceniilor, astfel încât mulți abia au observat acest fenomen”, a precizat Bjorklund.
Conform cercetătorului citat, “spre deosebire de alte crize de sănătate, aceasta nu este rezultatul unui virus extrem de contagios, ci mai degrabă rezultatul unor bune intenții duse prea departe: intenții de a proteja copiii și de a le oferi ceea ce mulți credeau a fi mai bună (a se citi “mai multă”) școlarizare, atât în școlile actuale, cât și în afara acestora.”
În studiul lor, David F. Bjorklund și co-autorii Peter Gray, Ph.D., autor principal și profesor în cadrul Departamentului de Psihologie de la Boston College, și David F. Lancy, Ph.D., profesor emerit la Colegiul de Științe Umaniste și Sociale de la Universitatea de Stat din Utah, punctează:
- Scăderea mare de-a lungul deceniilor a oportunităților copiilor de a desfășura activități independente
- O scădere mare în aceleași decenii a sănătății mintale a tinerilor
- Efectele activității independente asupra fericirii copiilor
- Efectele activității independente în construirea rezistenței psihologice pe termen lung
La finalul articolului, autorii studiului afirmă că preocuparea pentru siguranța copiilor și valoarea îndrumării adulților trebuie temperate recunoscând faptul că, pe măsură ce copiii cresc, au nevoie de oportunități din ce în ce mai mari de a-și gestiona propriile activități în mod independent.
Citește și:
Competiția toxică în rândul copiilor. 9 semne prin care se manifestă
Oana Moraru, în urma evaluării a 200 de copii: Peste 60% sunt predispuși la analfabetism funcțional
Ce să faci și ce să nu faci pentru a-ți motiva copilul să-i placă să citească
Sursa foto: Annie Spratt, Unsplash
