Adriana Kuch, elevă la un liceu din New Jersey în vârstă de 14 ani, s-a sinucis luna trecută, pe 3 februarie, la două zile după ce a fost supusă bullying-ului de către colegele ei care au filmat scena și au postat-o pe TikTok. Tragedia este o consecință a cyberbullying-ului din ce ce în ce mai prezent pe rețelele de socializare. Iar tinerele adolescente încă nu au capacitatea de a face față unor asemenea situații.
Un studiu efectuat în SUA, pe o durată de 10 ani, a arătat că fetele adolescente care petrec prea mult timp pe rețelele de socializare se confruntă cu un risc mai mare de suicid. Rezultatele studiului au fost publicate în 2021.
Studiul a fost derulat de Brigham Young University (BYU), universitate privată dedicată studiilor de cercetare din Provo, Utah, SUA. Este singura cercetare derulată până în prezent care urmărește efectele rețelelor de socializare asupra adolescenților pe o perioadă atât de mare.
Rata sinuciderilor în rândul adolescenților, în creștere
Pe măsură ce utilizarea rețelelor de socializare de către adolescenți a crescut în ultimul deceniu, a crescut și rata sinuciderilor în rândul tinerilor. Cifrele oficiale ale Institutului Național din SUA pentru Sănătatea Mintală (National Institute of Mental Health, NIMH) din 2020 arată că suicidul reprezintă a doua cauză principală de deces în rândul americanilor cu vârste cuprinse între 10 și 34 de ani.
“Mulți au sugerat că rețelele de socializare duc la creșterea riscului de sinucidere, însă, deoarece rețelele de socializare încă sunt relativ noi, era dificil de determinat efectele pe termen lung asupra sănătății mintale”, se arată într-un articol publicat de universitatea care a derulat cercetarea.
Totuși, cercetarea BYU, publicată în “Journal of Youth and Adolescence” oferă câteva răspunsuri.
Cu ajutorul unor sondaje desfășurate anual din 2009 până în 2019, cercetătorii au urmărit modelele de utilizare a conținutului media și sănătatea mintală a 500 de adolescenți.
Citește și:
11 semnale de alarmă pentru părinți care ar putea indica depresia la copii
“Dacă nu faci ce îți cer, îți iau telefonul!” 6 motive pentru care să NU folosești ecranele pentru a pedepsi copilul
Fetele, mai vulnerabile la efectele negative ale rețelelor de socializare
Ei au descoperit că, în timp ce folosirea rețelelor de socializare a avut un efect redus asupra riscului de sinucidere al băieților, în cazul fetelor există un punct critic. Fetele care stăteau pe rețelele de socializare între 2 și 3 ore pe zi la începutul studiului, când aveau aproximativ 13 ani, și au crescut apoi considerabil timpul petrecut pe social media, se confruntau cu un risc clinic de sinucidere mai mare, fiind deja tinere adulte.
“Ceva legat de acest tipar specific de utilizare a rețelelor de socializare este deosebit de dăunător pentru fetele tinere”, a declarat Sarah Coyne, profesoară la BYU, autoarea principală al studiului. Ea a remarcat că tendințele sociale ale fetelor le fac mai susceptibile la efectele negative ale social media.
“Studiul arată că fetele și femeile, în general, sunt foarte conectate relațional și sensibile la factorii de stres interpersonali, iar toate rețelele de socializare sunt despre relații”, a explicat Sarah Coyne.
Potrivit acesteia, “la 13 ani, fetele abia încep să fie pregătite să gestioneze partea întunecată a rețelelor de socializare, cum ar fi FOMO (Fear Of Missing Out – trad. frica de a nu rata ceva important), comparațiile constante și cyberbullying-ul. Probabil că o persoană de 13 ani nu este pregătită pentru trei ore de social media pe zi.”
Citește și:
Cum ne exprimăm iubirea față de copil, în funcție de vârstă. 6 sugestii de la psihologul Gáspár György
Top 5 activități pentru care copilul va lăsa ecranele deoparte
O limită de 20 de minute pe zi pe rețelele de socializare
În aceste condiții, în majoritatea cazurilor, autoarea principală a studiului nu le recomandă părinților să interzică de tot folosirea rețelelor de socializare de către adolescente, din cauză că interdicția s-ar putea întoarce împotriva lor, lăsându-le nepregătite pentru o gestionare adecvată a utilizării conținutului media la maturitate.
“13 ani nu este o vârstă nepotrivită pentru a începe utilizarea rețelelor de socializare”, a afirmat Sarah Coyne, a cărei fiică de 13 ani și-a făcut cont pe TikTok. “Dar, ar trebui să înceapă cu un nivel foarte scăzut și ar trebui gestionat corespunzător.”
Sugestia specialistului de la universitatea americană pentru părinți este:
- Să limiteze timpul petrecut de adolescenții lor pe rețelele de socializare aproximativ 20 de minute pe zi
- Să aibă acces la conturile de social media ale copiilor lor
- Să discute frecvent cu adolescenții lor despre ce văd pe aceste rețele
În timp, adolescenții își pot extinde treptat utilizarea și autonomia în ceea ce privește rețelele de socializare.
“Scopul este de a-i învăța să folosească social media într-un mod sănătos, să le folosească într-un mod care să-i ajute să se simtă bine cu ei înșiși și să se conecteze cu alți oameni, care reprezintă scopul real. Este de datoria părinților să-și pregătească sau să-și înarmeze copiii, astfel încât ei să poată face față unor situații dificile care apar deseori în timpul utilizării rețelelor de socializare”, a mai spus specialistul citat.
Citește și:
Cele 9 emoții care îi îmbolnăvesc pe copii. Cum îți ajuți copilul să le facă față
Petronela Rotar: Dacă mamele nu tratează depresia, copiii lor vor avea nevoie de psiholog
Moduri pozitive de folosire a social media de către adolescenți
În ceea ce-i privește pe tinerii adulți care simt că și-au dezvoltat deja obiceiuri nepotrivite legate de social media, Sarah Coyne este optimistă că ei pot face o schimbare.
După cum au arătat cercetările sale anterioare, rețelele de socializare pot fi o experiență pozitivă pentru adolescenți și persoanele de orice vârstă, dacă sunt bine folosite.
Iată 3 obiceiuri de utilizare sănătoasă a social media:
- Logarea pe social media pentru un scop anume
- Participarea activă în loc de derularea pasivă a postărilor
- Unfollow persoanelor care au o influență negativă
La final, autoarea principală a studiului îi sfătuiește pe adolescenți să fie atenți la modul în care utilizează rețelele de socializare, la impactul pe care acestea îl au asupra sănătății lor mintale și cum le dăunează sănătății mintale. Iar apoi să înceteze să facă acele lucruri dăunătoare, oricare ar fi acestea.
Citește și:
„De ce numai pe-al meu îl necăjesc colegii?” 5 soluții de la Oana Moraru pentru a ajuta copiii să pună limite
Dr. Lindsay Gibson: Trăsăturile părinților imaturi emoțional. Cum sunt afectați copiii acestor părinți
Droguri în școli. Gabor Maté: “Dependența este un răspuns la suferința traumei”. Care e soluția pe care o propune
Sursa foto: Pixabay
