Alfie Kohn, autorul care a revoluționat metodele de educație din întreaga lume și din România, definind și promovând conceptul de parenting necondiționat, critică sistemul de educație bazat pe pedepse și recompense.
Alfie Kohn este specialist și speaker internațional din SUA, autorul a 14 cărți despre parenting, educație și management, unele dintre ele devenite bestsellere la nivel mondial. Alfie Kohn este tatăl a doi copii adulți.
El scrie, intr-un articol publicat în Huffington Post, că, în ciuda cărților și a articolelor pe care le-a publicat și care cuprind dovezi că pedepsele sunt nu numai ineficiente, ci și contraproductive în educația copiilor, se pare că susținătorilor acestor tactici nu le pasă că acestea nu funcționează. Scopul pare a fi nu să aducă binele pe termen lung și să producă efecte constructive asupra valorilor copilului și asupra acțiunilor sale viitoare, ci este să se asigure că cel mic nu scapă nepedepsit și este „tras la răspundere”.
Citește și:
9 alternative la pedepse care chiar funcționează. Cum corectăm greșelile copilului prin metode pozitive [VIDEO]
Lista scurtă de 5 cărți de parenting pe care merită să le citești
Ce învață copiii atunci când sunt pedepsiți
„Să luăm, spre exemplu, pedeapsa. Atunci când facem copiii să sufere pentru că au procedat urât, îi „învățăm o lecție”? Da. Îi învățăm că persoanele cu mai multă putere pot obliga persoanele care au mai puțină putere să facă tot ceea ce le cer. Îi învățăm că motivele și cauzele sunt irelevante; numai comportamente observabile contează. Îi învățăm că interesul propriu – consecința pentru tine, actorul – este singurul considerent relevant atunci când decizi cum să-ți trăiești viața”, scrie Alfie Kohn.
Autorul a ajuns la concluzia că această atitudine a părinților care ignoră argumentele parentingului necondiționat nu este „o justificare practică, ci un imperativ moral”.
„Puteți sublinia că pedeapsa nu produce niciodată nimic mai mult decât o supunere temporară (resentimente) și are niște costuri imense. Puteți explica faptul că alternativa este rezolvarea activă a problemelor, nu permisivitatea; opusul lui „a-i face cuiva” este „a lucra împreună cu cineva”, și nu a nu face nimic. Însă, vei vorbi cu tine însuți, deoarece, pentru multe persoane, miza reală atunci când impun ceea ce este numit eufemistic „consecință” este pedeapsa, o versiune primitivă a justiției, a cărei premisă este „Dacă faci ceva rău, trebuie să ți se facă și ție ceva rău”, mai scrie autorul american.
El precizează că studiile dovedesc că pedeapsa nu face decât să înrăutățească lucrurile.
Alfie Kohn mai spune că oamenii au tendința să-și apere convingerile morale, politice și religioase atunci când acestea le sunt amenințate, respingând noile informații, ceea ce se întâmplă si cu noile descoperiri în domeniul educației.
Citește și:
Educație pozitivă: 10 alternative la pedepse
Cum să acceptăm necondiționat copilul. Sfaturi de la psiholog
Au copiii nevoie de competiție?
Într-o lume a notelor, concursurilor și examenelor, numeroși părinți nici măcar nu își pun problema că niciun fel de concurență nu ar trebui să existe în sistemul de învățământ.
„Același lucru este adevărat când toată lumea de pe terenul de joacă primește un trofeu de „mulțumesc pentru că ai jucat”. Competiția nu trebuie diluată! O linie groasă trebuie desenată între câștigători și perdanți, iar cei din urmă nu trebuie să primească nimic ce ar putea semăna cu un premiu. De ce? Pentru că „viața” înseamnă o serie de concursuri și copiii ar trebui să se obișnuiască încă de pe acum cu neplăcerea de a pierde”, conturează Alfie Kohn modul de a gândi al acestor adulți.
Autorul aduce dovezi că aceste premise sunt greșite.
„Competiția nu este necesară pentru a promova excelența și deseori îi reține pe oameni din a da ce-i mai bun din ei. Expunerea copiilor la experiențe neplăcute – să-și julească nasul în eșecul lor public – nu este o cale constructivă de a-i pregăti pentru posibilitatea că vor avea parte de niște experiențe mai neplăcute când vor crește mai mari. Și nu sunt dovezi care să sugereze că acei copii care primesc semne de recunoștință doar pentru că au jucat, sau de susținere doar pentru că au încercat, vor dezvolta așteptări nerealiste, un sentiment că au dreptate sau o lipsă bruscă de interes pentru a face lucrurile bine”, afirma specialistul în parenting.
El spune că i-a luat ani de zile să înțeleagă că atitudinea părinților care susțin că cei care au pierdut trebuie să plece acasă cu mâinile goale nu ține de psihologie, ci de ideologie. Acești părinți nu consideră corect ca cei mici să treacă peste ceva prea repede sau să aibă sentimente pozitive legate de ei înșiși fără să câștige cumva acest drept.
Citește și:
Competiția toxică în rândul copiilor. 9 semne prin care se manifestă
Țipete și tantrumuri la restaurant? 6+5 soluții pentru părinți
Creierul plin cu rușine nu poate învăța. Gabor Maté: „Școlile îi rușinează pe copii, apoi se așteaptă ca ei să învețe”
Dacă rezonezi cu abordarea lui Alfie Kohn, te invit să descoperi mai multe despre cărțile sale traduse în limba română:
„Parenting necondiționat” de Alfie Kohn
Este o carte de parenting revoluționară ce îți va schimba complet percepția despre ce înseamnă să crești un copil. Vei putea afla nu doar cum să îți iubești copilul necondiționat, ci și cum să îl ajuți să simtă și el acest lucru.
Toate informațiile citate de Alfie Kohn în cartea sa sunt confirmate de numeroase studii de specialitate. Cărțile autorului au fost traduse în peste 20 de limbi.
„Mitul copilului răsfățat” de Alfie Kohn
În cartea „Mitul copilului răsfățat – De la educația prin pedepse și recompense la arta de a crește un copil cu stimă de sine, responsabil și empatic cu cei din jur”, Alfie Kohn reia, cu argumente noi și pe baza celor mai recente studii, temele analizate în cărțile sale anterioare și care definesc relația cu tinerele generații acasă și la școală: iubire necondiționată, permisivitate, disciplină și auto-disciplină, competitivitate și concursuri, pedepse și recompense. Independența și autonomia sunt alte două idei pe care Alfie Kohn le aprofundează în această carte, încadrându-le în contextul unui fenomen al individualismului analizat din perspectivă culturală, istorică și politic-ideologică.
Cu acest prilej, Alfie Kohn pune sub lupă încă un concept devenit de curând foarte la modă, acela al părinților-elicopter sau, pe românește, al părinților cloșcă, cei care își supraprotejează copiii. Este sau nu benefic pentru copii ca părinții să fie foarte apropiați, protectori și implicați? Și până la ce vârstă? La acestea și la alte întrebări vom găsi răspunsuri în această carte.
„Pedepsiți prin recompense” de Alfie Kohn
Strategia noastră fundamentala pentru creșterea copiilor, procesul de învățare al elevilor și conducerea angajaților se poate rezuma în doar 5 cuvinte: Fă așa și primești asta. Ademenim oamenii cu o bucată de zăhărel (de la dulciuri până la comisioanele din vânzări) într-un mod foarte similar celui în care am dresa un animal.
În cartea „Pedepsiți prin recompense. Cum să evităm bulinele roșii, bonusurile, lauda și alte feluri de mită”, Alfie Kohn ne arată că, deși manipularea prin stimulente a oamenilor pare să aibă succes pe termen scurt, aceasta reprezintă o strategie care până la urmă eșuează, iar efectele sale nocive persistă un timp îndelungat. Locurile noastre de muncă și sălile de clasă vor continua să decadă, argumentează autorul, până când vom pune sub semnul întrebării încrederea noastră într-o teorie a motivației derivată din experimente făcute pe animale de laborator.
Extrăgând informații din sute de studii, Alfie Kohn demonstrează că oamenii chiar au rezultate mai slabe atunci când sunt momiți cu bani, note sau alte stimulente. Dacă le promitem bunuri copiilor pentru a se comporta cum se cuvine, nu obținem nimic mai mult decât o obediență temporară. Cu cât mai mult ne folosim de stimulări comportamentale artificiale, cu atât mai mult cei asupra cărora le aplicăm își pierd interesul față de subiectul mitei.
Recompensele și pedepsele sunt doar două fațete ale aceleiași monede – una fără putere prea mare de cumpărare. Se impune, arată Kohn, găsirea unei alternative la aceste două moduri de a controla oamenii. Ultimele capitole oferă un set practic de strategii pentru părinți, profesori și manageri, care depășesc nivelul utilizării de recompense sau pedepse.
Sursa foto: Facebook Alfie Kohn în România
Dacă dorești să rezolvi conflictele dintre tine și copilul tău și să înveți să le folosești în avantajul tău și al lui, te invit să te abonezi la newsletterul Parenting 2.0 pentru a primi 3 emailuri pe această temă:
De la conflicte cu copilul la comunicare eficientă
